Tabloul "Tătăroaică privind marea", semnat Nicolae Tonitza (1886-1940), a fost adjudecat contra sumei de 210.000 de euro, mai puțin decât prețul maxim estimat de 250.000 de euro, în Licitația de Iarnă organizată, marți seară, de casa Artmark.
Potrivit casei de licitație, opera, ulei pe carton, ce poartă și numele "De pe prispa pescarului", este legată de comanda onorată de Nicolae Tonitza în anii 1934-1935 pentru decorarea Palatul Regal. Tătăroaica din tabloul de față se regăsește pictată pe unul dintre cele două panouri din interiorul Palatului, fiind totodată subiectul central al operei de față, scrie News.ro.
În cadrul aceleiași sesiuni, "Ulcior cu garoafe", un ulei pe pânză de Ștefan Luchian (1868-1916), și-a găsit cumpărător la 125.000 de euro, tot sub prețul maxim estimat de 150.000 de euro.
Opera a participat la a XII-a expoziție a Societății Tinerimea Artistică, martie-aprilie 1913 și este menționată în catalogul expoziției la cat. 80, sub titlul "Garoafe". Lucrarea este reprodusă în Calendarul Minervei, 1914, la pag. 81, sub titlul "Flori".
Tabloul a participat la expoziția "Florile în opera pictorului Ștefan Luchian", expoziție comemorativă organizată cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea artistului, Muzeul de Artă al R.S.R., București, 1966 și este menționată și reprodusă în catalogul expoziției la pag. 66-67, cat. 52, sub titlul "Garoafe albe și roșii".
"Natură statică cu struguri, cărți și pahar de coniac", ulei pe pânză de Theodor Aman (1831-1891), a fost vândut în final pentru 92.500 de euro, un preț mai mare decât estimarea maximă inițială de 90.000 de euro.
Nicolae Grigorescu (1838-1907), prezent în licitație cu tabloul "Car cu boi", ulei pe lemn, estimat între 30.000 și 45.000 de euro, a fost adjudecat contra sumei de 72.000 de euro.
Un alt Grigorescu, "Bretonă lucrând la fereastră", care fusese estimat între 30.000 și 50.000 de euro a fost vândut în final la 65.000 de euro. Lucrarea provine din anii '20, din colecția istorică Nicolae Lucasievicz (1885 - 1952), diplomat de carieră, atașat pe lângă Ministerul Afacerilor Străine circa 35 de ani între 1909-1943.
Opera este clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului Național Cultural Mobil, prin ordinul ministrului culturii, nr. 2778, din 03.12.2004.
Un pastel pe pânză, "Portretul Anettei", de Ștefan Luchian, având o valoare estimată între 50.000 și 80.000 de euro, a fost vândut la doar 55.000 de euro. Luchian a mai fost prezent în licitație cu un alt ulei pe pânză - "Car cu boi" - evaluat între 40.000 și 60.000 de euro și vândut în final la 44.000 de euro. Opera, de asemenea clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului Național Cultural Mobil.
Alte tablouri semnate de Tonitza și Pallady au fost vândute la prețuri de peste 30.000 de euro.
Adrian Ghenie, prezent cu un ulei pe hârtie, "Înger", a fost adjudecat contra sumei de 24.000 de euro, cu mult peste prețul maxim estimat de 10.000 de euro.
Valoroasele opere, unele clasate la categoria Tezaur fac parte din colecția dr. Ioan-Dumitrescu Popovici.
Potrivit informațiilor din catalogul Licitației, viitorul medic internist Ioan Dumitrescu-Popovici s-a născut în aprilie 1900. Calea medicinei o urma imediat după finalizarea liceului, studiind atât în capitală, în cadrul Universității din București, cât și la Paris. S-a specializat la Vichy, unde a fost asistent în cadrul Stabilimentelor Termale, pentru ca la întoarcerea în țară să profeseze la Slănic Moldova, București și Timișoara.
Celebritatea în epocă o câștiga în a doua jumătate a anilor '30, când publica "Carte de regimuri", una dintre primele cărți de specialitate ce aborda subiectul curelor și dietelor medicale. Celebritatea îi oferea și confortul financiar de a-și începe colecția, care, la apogeul ei cunoștea 374 de tablouri.
Atras de numele cele mai semnificative ale modernității românești, Dumitrescu-Popovici avea să colecționeze numele cele mai însemnate, Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ștefan Luchian, Ioan Andreescu sau Gheorghe Petrașcu fiind vârfurile colecției românești. Consiliat de Rudolf Schweitzer-Cumpăna (pe care îl colecționează extensiv), dar și de Constantin Isachie Popescu, medicul avea să își înfrumusețeze reședința din strada Nicolae Iorga de-a lungul perioadei interbelice.
Istoria colecției avea să fie marcată de destinul doctorului, care, în cursul anului 1964 era condamnat și întemnițat de către regimul comunist. Colecția avea să fie confiscată și să rămână în patrimoniul Muzeului Național timp de 50 ani, pentru ca, din 2004 să revină moștenitorilor familiei Dumitrescu-Popovici.
