Jurnalistul Craig Turp-Balazs, de la site-ul Emerging Europe, a călătorit recent de la Paris la Istanbul, via Budapesta și București, la bordul trenului Orient Express și și-a povestit experiența într-un articol în care a consemnat impresii inclusiv din timpul celor două escale din România, la Sinaia și la București. El a remarcat aspectul sordid al Gării de Nord, porțile mari de mâncare, dar lipsite de rafinament de la Caru' cu Bere, faptul că la Castelul Peleș nu erau deschise toaletele, dar și controlul pașapoartelor de la granița cu Ungaria și Bulgaria din cauză că România nu este în Schengen.
Compania belgiană Compagnie Internationale des Wagons-Lits a operat o serie de trenuri în toată Europa începând cu anii 1880, inclusiv pe cele mai cunoscute rute care mergeau de la Londra la Veneția și Atena și de la Paris la Viena și Istanbul (via Belgrad sau București), iar apoi mai departe spre destinații din Orientul Mijlociu. Actualul Orient Express Veneția-Simplon este operat de firma Belmond, care se ocupă de hoteluri de lux, trenuri și croaziere fluviale, arată news.ro.
Trenul actual Orient Express folosește vagoane de dormit și vagoane-restaurant din anii 1920 și 1930 (perioada de glorie a trenului, când a fost făcut celebru de Agatha Christie, care l-a folosit frecvent pentru a face naveta între Londra și Cairo). Fiecare vagon, care a fost restaurat, detaliază istoria sa unică. În prezent, Belmond operează versiunea sa de Orient Express pe mai multe rute, cel mai frecvent o călătorie de o noapte de la Paris la Veneția. O dată pe an, de obicei în luna august, organizează cea mai bună călătorie de lux cu trenul: un serviciu de cinci nopți de la Paris la Istanbul, care include trei nopți la bordul trenului și câte una la hoteluri din Budapesta și București, explică jurnalistul în deschiderea articolului. „Această călătorie emblematică de la Paris la Istanbul a fost cea pe care am avut norocul să o fac la începutul lunii iunie”, precizează el.
„Având în vedere că Orient Express oprește în majoritatea locurilor de pe ruta Paris-Istanbul doar o dată pe an, sosirea sa este un eveniment. La Budapesta, în gara Nyugati, o fanfară aștepta. La Sinaia, în România, o fanfară militară. La Varna a avut loc întâmpinarea tradițională balcanică cu pâine și sare. La Kapikule, în Turcia, dansatori. La Istanbul, toboșari. Doar la Gara de Nord din București nu a existat o primire oficială. Nu pot decât să presupun că românii au crezut că și-au făcut partea lor la Sinaia”, notează Craig Turp.
„După ce, de la plecarea din Paris, am traversat mai multe frontiere în cadrul spațiului unic de călătorie Schengen, frontiera româno-maghiară, la care am ajuns seara devreme, a fost prima la care a fost necesară verificarea pașapoartelor. De obicei, atunci când trenurile trec această graniță specială, ofițerii de la controlul pașapoartelor din Ungaria și România urcă în tren pentru a efectua verificările. Orient Express este diferit: personalul trenului se ocupă de tot. Ofițerii de control al pașapoartelor nu urcă la bordul trenului, iar pasagerii nu sunt obligați să coboare. Aceeași curtoazie este acordată Orient Express atunci când traversează granița dintre România și Bulgaria. Este un serviciu care ar fi foarte apreciat în trenurile standard care traversează aceste frontiere noaptea, când pasagerii sunt treziți în mod obișnuit pentru controlul pașapoartelor”, punctează jurnalistul. „Dar și mai bine, România (și Bulgaria) va fi admisă în curând în spațiul Schengen, ceea ce va face ca controlul pașapoartelor să fie de prisos”, adaugă el.
Craig Turp consemnează că atunci când trenul a ajuns la Brașov, în cursul dimineții, unde a făcut o escală de două ore, o mulțime mare de oameni s-a adunat pe peron pentru a vedea Orient Express-ul, vestea sosirii sale răspândindu-se rapid în oraș. A urmat o cursă scurtă până la stațiunea montană Sinaia, unde trenul a fost întâmpinat cu fanfara, iar călătorii au fost duși într-un tur al celui mai cunoscut obiectiv turistic, Castelul Peleș. „Era sărbătoare națională în România, iar castelul era închis pentru public, dar am realizat că nimic nu se închide pentru Orient Express. Cu excepția toaletelor de la Peleș. În timp ce personalul fusese destul de amabil să deschidă castelul pentru noi, deschiderea instalațiilor sanitare în mod clar era peste putința sa”, notează, cu o notă de ironie, jurnalistul specializat în teme de turism.
După escala de la Sinaia, trenul Orient Express a oprit la Gara de Nord din București. „După ce am ajuns cu trenul la Gara de Nord de sute de ori în ultimele trei decenii, să o fac la bordul Orient Express a fost foarte special, deși gara în sine rămâne o groapă de gunoi”, menționează Craig Turp, familiarizat cu capitala României, unde petrece mult timp. „Sala sa de primire "regală" fusese deschisă special pentru noi, dar, ca să fiu perfect sincer, niciunul dintre pasageri nu a observat”, adaugă el într-o aluzie la aspectul deloc fastuos al încăperii.
La București, pasagerii din Orient Express au fost cazați la Athénée Palace, iar cina a avut loc la la Caru' cu Bere, „un local la fel de istoric, care, deși nu poate concura cu alte localuri de pe traseu (inclusiv cu trenul însuși) când vine vorba de o masă rafinată, a compensat amplu prin cantitatea mare de mâncare”, scrie reporterul.
Ajuns în cele din urmă la Istanbul, Craig Turp trage concluzia că a fost „un final potrivit pentru ceea ce fusese o călătorie de neuitat, chiar dacă ușor suprarealistă”.
Site-ul Emerging Europe este o întreprindere socială și un centru de promovare axat pe 23 de țări din Europa Centrală, de Est, de Sud-Est și din Caucazul de Sud. Cu sediul central la Londra, cu analiști și corespondenți pe teren în locații cheie din regiune, site-ul relatează despre evenimentele majore și pune în discuție teme constructive.
În ceea ce-l privește pe jurnalistul Craig Turp, acesta este născut în Marea Britanie și are o experiență de zeci de ani în relatări de călătorie. „Un european născut în Marea Britanie, care adesea poate fi găsit în trenuri”, se descrie el pe contul de Twitter.
