Colecția de manuscrise a lui Corneliu Vadim Tudor, fost lider al Partidului România Mare, decedat în luna septembrie, a fost vândută, marți, doar parțial, prin licitație, dar cu peste 64.000 de euro, prag apropiat de suma minimă estimată pentru întreaga colecție. Trei semnături olografe ale lui Napoleon Bonaparte au fost vândute la prețul de pornire, de 7.000 de euro, prețul minim estimat, de 5.000 de euro, fiind plătit și pentru manuscrisul de călătorie al lui Badea Vasile, continuator al lui Badea Cârțan.
Din cele 314 loturi, însumând un preț total de pornire de circa 65.000 euro, au fost vândute, prin licitație, doar cu puțin peste 200 de manuscrise, cărți rare, documente și autografe de colecție, precum și câteva alte obiecte sau opere de artă care i-au aparținut lui Vadim Tudor.
Arhivele Naționale și-au exprimat dreptul de preempțiune la cumpărarea a 15 documente din colecție, care au însumat aproximativ 1.500 euro. Printre documentele achiziționate de statul român se numără o scrisoare dactilografiată a reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, cu semnătura olografă, un protest al Societății Scriitorilor Români, din iunie 1940, împotriva ocupării Basarabiei și a Bucovinei de Nord, semnat de Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Ion Marin Sadoveanu, Tudor Vianu, Vasile Voiculescu și Ionel Teodoreanu, precum și un proces verbal al Societății Scriitorilor Români din 1936, cu semnăturile olografe ale lui Mircea Eliade, Vasile Voiculescu, Ion Marin Sadoveanu, Victor Ion Popa, Ion Pillat, Tudor Vianu și Păstorel Teodoreanu.
Cele mai mari sume plătite, chiar la prețul de pornire, au fost pentru un document cu trei semnături ale lui Napoleon Bonaparte, vândut pentru 7.000 de euro, și pentru manuscrisul de călătorie al lui Badea Vasile, continuator al lui Badea Cârțan, conținând peste 100 de însemnări olografe ale personalităților din acea epocă, respectiv 1914-1926, printre care Nottara, Brătianu, Eremia Grigorescu, Djuvara.
O mască mortuară a lui Mihai Eminescu (preț de pornire 250 euro) a fost adjudecată cu 1.600 de euro, preț cu care a fost vândut și un ceas de trăsură, din secolul al XIX-lea, care i-a aparținut lui Mihail Kogălniceanu (preț de pornire 900 euro).
O scrisoare a Împărătesei Franței, Joséphine de Beauharnais, soția lui Napoleon I, cu semnătura olografă (preț de pornire 550 euro), a fost vândută pentru 800 de euro, în schimb documente semnate de scriitorii Victor Hugo (cu un preț de pornire de 2.500 de euro), Paul Valery (150 de euro), Anatole France (850 de euro) sau de Charles de Gaulle în calitate de președinte al Franței (800 de euro) nu și-au găsit cumpărători. Scrisori ale lui Emile Zola (preț de pornire 50 euro) si Gustave Flaubert (preț de pornire 450 euro) au fost cumpărate pentru 450 de euro, respectiv 500 de euro.
Manuscrisul romanului "Principele" de Eugen Barbu (preț de pornire 450 euro) a fost adjudecat pentru 1.000 de euro, iar poezii ale lui George Bacovia (preț de pornire 150 euro) sau Tudor Arghezi (preț de pornire tot 150 euro) au fost cumpărate cu 400 de euro și 350 de euro.
O scrisoare greu lizibilă, reprezentând ultima voință a mareșalului Ion Antonescu adresată mamei și soției, în ziua condamnării la moarte (preț de pornire 450 euro), a atins prețul de 700 de euro, în timp ce autografe ale Reginei Maria au fost vândute cu 600 de euro.
Printre cărțile rare s-au remarcat Cazania lui Varlaam, tipărită la Mânăstirea Dealu în 1644 (preț de pornire 450 euro), adjudecată pentru 1.800 de euro, un Evangheliar tipărit la Neamț în 1858 (preț de pornire 200 euro), vândut cu 1.200 de euro, și un Liturghier din prima jumătate a secolului al XVIII-lea (preț de pornire 350 euro), achiziționat cu 800 de euro.
Au fost vândute și Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din noiembrie 1971 (preț de pornire 35 euro), cu 50 euro, și opere complete în 30 de volume ale lui Nicolae Ceaușescu "România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate", la prețul de pornire de 250 euro.
Printre documentele care nu au fost vândute s-au regăsit autografele liderului cubanez Fidel Castro și ale fostului dictator Muammar al-Gaddafi, precum și o adresă transmisă de Dumitru Dragomir, fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, către Corneliu Vadim Tudor, prin care primul menționa dificultățile revistei România Mare, editată de cei doi.
