Leul s-a depreciat față de euro în ultimele zile. BNR a semnalizat că va permite o flexibilitate mai mare a cursului, după ce a apărat pragul de 4,6 lei/euro. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că nivelul actual (4,62-4,63) este unul de relativ echilibru și cam pe aici vede BNR rata de schimb, în condițiile în care balanța comercială a României continuă să se deterioreze din cauza importurilor ridicate de bunuri de consum.
Euro e cu 2% peste leu față de nivelul de la începutul anului, jumătate din apreciere fiind acumulată în ultimele zile. BNR, care definește politica de curs drept una de flotare controlată – adică cu intervenții în piață, a dat semnalul unei volatilități mai mari pe rata de schimb, argumentând că se va concentra pe variația dobânzilor din piață.
“Este un nivel de relativ echilibru. Dar să înțelegeți acest nivel de relativ echilibru printr-o flexibilitate mai mare și nu să ne speriem că s-a mișcat cursul cu o sutime de ban și să tragem o știre la televizor. De la 4,6240 la 4,6260. Alea sunt mișcări naturale ale pieței”, a declarat Isărescu.
BNR a afișat o cotație la ora 13 de 4,6279 lei/euro, cu aproape 0,2% peste cea de ieri. Pe piața interbancară, leul s-a depreciat după ce Isărescu a început conferința de presă în care a prezentat raportul asupra inflației.
“Aici îl vedem, în zona acestea. Cu problemele pe care vi le-am spus (…) Nu avem cum să ne batem cu fundamentele”, adaugă Isărescu.
Leul a fost mai puțin volatil decât monedele din regiune în ultimii doi ani, dar prezină o tendință de depreciere de durată, spune Isărescu. Totodată, prima de risc a României s-a aplatizat de la începtutul anului, în timp ce pentru restul regiunii și-a continuat scăderea. Sursa grafic: prezentare BNR
Întrebat dacă rezervele valutare sunt la un nivel adecvat în acest moment (33,9 miliarde de euro), Isărescu a răspuns: "Suntem încă puțin peste. Dar nu mai putem să exagerăm".
Importurile de bunuri, în creștere
“A la long, trebuie să rezolvăm deteriorarea, în mod evident, nu e o tendință temporară, e o deteriorare de durată, a balanței comerciale. Și mai ales pe componenta de bunuri de consum. Nici de departe nu gândesc să revenim la autarhie și să mâncăm doar ce se produce în România. Dar putem să exportăm alte bunuri de consum, să le contrabalanseze pe cele pe care le importăm”, susține guvernatorul.
Deficitul soldului contului curent ar putea ajunge la circa 3% din PIB în acest an și în 2018, de la circa 2% în 2016, pe fondul creșterii importurilor de bunuri, neacoperite de exporturi și insuficient acoperite de soldul pe servicii și venituri financiare.
“3% nu e un capăt de țară. Dar tendința nu dă bine. Ungaria a ajuns la surplus. Au excedent de valută pe piața valutară. La noi nu numai că este deficit, dar este și în creștere”, spune Isărescu.
“Ce mi se pare mai serios este faptul că deteriorarea este tot mai mult pe consum”, explică guvernatorul.
Structura s-a mutat de pe produse intermediare, care erau importate, procesate și re-exportate, ceea ce crea valoare adăugată sau de la bunuri de capital, care ajutau la tehnologizarea țării, arată guvernatorul, care critică stimularea consumului din ultimii ani.
“Din 2014-2015, de când e cu teoria de stimulare a consumului, care a prins la unii economiști români, nu e decât o singură citire: ne străduim să creăm locuri de muncă în străinătate (…) Nu e deloc bine să dăm cu capul într-un zid cu politici pro-ciclice accentuate”, susține Isărescu.
Din țările comparabile din regiune, Ungaria are excedent de 3,5% din PIB în 2017, potrivit proiecțiilor, Cehia de 1% din PIB și Polonia are un deficit de aproape 1% din PIB.
Isărescu susține că nu crede în stimularea exporturilor prin deprecierea cursului și că situația contului curent s-ar putea ameliora inclusiv prin accesarea fondurilor europene.
