Fostul președinte și director general al Siveco Romania, Irina Socol, a donat soțului său, Alexandru Rădășanu, un pachet de acțiuni reprezentând 12,8% din capitalului companiei, potrivit informațiilor publicate de cel mai mare producător local de aplicații software.
În urma donației, Socol a rămas cu o cotă de 3,75% în capitalul social al companiei.
Anterior donației, Rădășanu deținea 11,51% din titlurile companiei. El conduce, în calitate de vicepreședinte, activitățile de cercetare-dezvoltare ale companiei.
Rădășanu a cumpărat acțiuni (0,21% din total) și de la Aurora Ecaterina Crusti, vicepreședinte strategie în cadrul companiei, care a ieșit astfel din acționariatul Siveco Romania.
Astfel, Rădășanu a ajuns să controleze un pachet reprezentând 24,53% din capitalul companiei.
Ceilalți acționari ai Siveco Romania sunt Siveco Netherlands BV (Olanda) - 63,7066%, Siveco Romania - 3,7498%, Florian Gabriel Ilia (președinte și director general) - 4,0531% și Daniela Bichir - 0,2066%.
CITEȘTE ȘI Drăgan, TotalSoft: Ne uităm în telefon mai mult decât la iubită; softurile trebuie mutate aici În septembrie 2014, Socol și Crusti au fost reținute într-un dosar de evaziune fiscală. Anchetatorii au stabilit că în contabilitatea producătorului de software ar fi fost înregistrate achiziții fictive de servicii reprezentând crearea unor programe informatice care în realitate nu au fost prestate, bugetul de stat fiind astfel prejudiciat cu peste 3 milioane de euro.
În lanțul evazionist ar fi fost implicate mai multe firme de tip "fantomă", iar unele dintre acestea, care ar fi furnizat către Siveco servicii informatice, ar aparține unor cetățeni de etnie romă din Sintești.
După ce Socol a fost arestată preventiv, Consiliul de Administrație al Siveco România l-a numit pe Florian Gabriel Ilia în funcția de președinte și director general al companiei. Numirea a fost făcută după ce Irina Socol s-a retras din funcțiile executive.
În iulie 2015, Socol, a fost condamnată la trei ani și șase luni de închisoare cu executare. Decizia Tribunalului București a fost contestată la Curtea de Apel București.
În 2014, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 256,2 milioane de lei (aproape 58 milioane de euro), în creștere cu 24% față de 2013, dar a trecut pe pierdere, care a atins 20,3 milioane de lei, comparativ cu un profit net de 17,3 milioane de lei în 2013.
Pierderile au fost provocate de plata, în aprilie 2015, a datoriilor companiei către ANAF în legătură cu dosarul de evaziune fiscală. Suma a depășit 7 milioane de euro.
