Fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman și fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni contra umanității, marți, de procurorii Parchetului instanței supreme în dosarul mineriadei din 1990, potrivit unor surse judiciare.
De asemenea, în acest dosar au fost trimise în judecată și alte persoane audiate și puse sub inculpare, de-a lungul timpului, scrie News.ro.
Dosarul va fi judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Până la această oră, Parchetul instanței supreme nu a făcut niciun anunț oficial în acest caz, precizând că urmează să fie susținută o declarație de presă la sediul Parchetului.
În 15 mai, fostul președinte Ion Iliescu și fostul premier Petre Roman au fost audiați la Parchetul instanței supreme în dosarul mineriadei din 1990, ambii având calitatea de inculpat și fiind citați în legătură cu extinderea urmăririi penale, declarau atunci surse judiciare.
Începând din 11 ianuarie în afară de Roman și Iliescu, au fost la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a lua la cunoștință că sunt inculpați în dosarul Mineriadei, pentru infracțiuni contra umanității, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu, Virgil Măgureanu, Emil "Cico" Dumitrescu și Miron Cozma.
Și Andrei Pleșu, fost ministru al Culturii în iunie 1990, a fost audiat în calitate de martor în acest dosar. Tot ca martor a fost audiat și Dumitru Mazilu, fost prim-vicepreședinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale, pentru a da declarații despre evenimentele din 13-15 iunie 1990.
În dosarul Mineriadei, procurorii militari din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție au dispus, în 23 decembrie 2016, punerea în mișcare a acțiunii penale, pentru infracțiuni contra umanității, față de Ion Iliescu, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte al României, Petre Roman, fost premier, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informații, Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreședinte al Frontului Salvării Naționale și Mugurel Cristian Florescu, general în rezervă, fost adjunct al procurorului general al României și șef al Direcției Procuraturilor Militare. În același dosar a fost pusă în mișcarea acțiunea penală, pentru infracțiuni contra umanității, și față de amiralul în rezervă Emil "Cico" Dumitrescu, la data săvârșirii faptelor membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne, Cazimir Ionescu, fost vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, Adrian Sârbu, fost șef de cabinet și consilier al primului ministru în iunie 1990, Miron Cozma, fost președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului”.
De asemenea, au fost puși sub acuzare Matei Drella, la data săvârșirii faptelor lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, Cornel Burlec Plăieș, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne, generalul (r.) Petre Petre, fost comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne.
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada 11 - 15 iunie 1990, inculpații au decis, organizat și coordonat un atac generalizat și sistematic, lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației municipiului București, atac în care au implicat participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării. În urma atacului au fost ucise prin împușcare patru persoane și au fost rănite prin împușcare alte trei. De asemenea, 1.269 de persoane au suferit vătămări ale integrității fizice sau psihice, iar 1.242 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.
