Economia Greciei va crește cu 2,7% anul viitor, susținută, în principal, de revenirea cererii interne, potrivit proiecțiilor guvernamentale incluse în bugetul pe 2017. Datoria țării, cea mai mare din Uniunea Europeană, ar urma să scadă cu patru puncte procentuale, în timp ce surplusul la bugetul primar se va majora la 2% din PIB.
Parlamentul elen a aprobat sâmbătă bugetul pentru anul viitor, care prevede, printre altele, reducerea datoriei țării cu aproximativ patru puncte procentuale, până la echivalentul a 176,5% din produsul intern brut (PIB), venituri din privatizări de 2 miliarde de euro, dar și un val de majorări de taxe și alte măsuri de austeritate impuse de creditorii externi, scrie Reuters.
Bugetul a fost aprobat la limită, 152 dintre cei 300 de parlamentari votând în favoarea proiectului caracterizat drept "un buget al optimismului, creșterii și recuperării economice" de către premierul Alexis Tsipras.
CITEȘTE ȘI FMI nu va da bani Greciei în cadrul programului de salvare, dar va avea un statut special - surse Guvernul de la Atena estimează o creștere economică de 2,7% în 2017, comparativ cu o scădere de 0,3% preconizată pentru acest an. Ar fi prima evoluție pozitivă anuală de la izbucnirea crizei economice și financiare din 2008.
Tehnic, economia elenă a ieșit din recesiune la finele lunii septembrie, după două trimestre consecutive de creștere. Produsul intern brut a avansat cu 0,5% în trimestrul al treilea, după o creștere de 0,2% în precedentele trei luni. Raportat la aceeași perioadă din 2015, economia Greciei a crescut cu 1,5% în perioada iulie-septembrie.
Surplusul bugetului primar, excluzând serviciul datoriilor, ar urma să crească la 2% din PIB, de la 1,1% din PIB în 2016, potrivit bugetului pe 2017.
Grecia a ajuns vara trecută la un acord cu Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Fondul de susținere a zonei euro privind lansarea unui nou program de asistență financiară, al treilea din ultimii cinci ani, în valoare de până la 86 miliarde de euro.
Tsipras a cerut susținerea partenerilor europeni cu privire la reformele ce urmează a fi implementate anul viitor, în particular pe piața muncii, și a somat FMI să ia o decizie fermă în legătură cu participarea efectivă la programul de asistență financiară. FMI se abține de peste un an să participe la finanțarea programului, din cauza refuzului creditorilor europeni de a accepta o restructurare a datoriilor statului elen.
