Fostul șef al ANAF Sorin Blejnar a fost audiat, vineri, la DIICOT, în calitate de martor, în dosarul Rompetrol 2, în care 14 persoane sunt urmărite penal pentru manipularea pieței de capital, delapidare, abuz în serviciu, evaziune fiscală și spălare de bani, printre care și foștii miniștri Dan Ioan Popescu, Mihai Tănăsescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea.
Potrivit unor surse judiciare, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au vrut să afle de la Sorin Blejnar ce a făcut în calitate de șef al ANAF pentru a recupera creanțele Rompetrol, scrie News.ro.
Sorin Blejnar a deținut funcția de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală din 2009 până la începutul lui 2012. El a fost condamnat, pe 9 iunie 2016, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul "Motorina", fiind acuzat de fapte de evaziune fiscală cu produse petroliere. Decizia Curții de Apel nu este definitivă.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În dosarul Rompetrol 2 a fost audiat, pe 7 iulie, și Sorin Sebastian Potânc, fost director la Rompetrol și fost secretar de stat la Ministerul Industriilor.
Potânc a spus, la ieșirea din sediul DIICOT că a dat o declarație de martor în dosarul Rompetrol 2, fiind întrebat de procurori despre atribuțiile sale de director executiv al Rompetrol Rafinare Constanța.
El a precizat că la audiere a menținut declarațiile date anterior în dosarul Rompetrol 1, ținând să menționeze că au trecut 13 ani de la momentul faptelor despre care a fost întrebat acum de procurori.
Potânc a mai spus că îl cunoștea pe Dinu Patriciu, prin prisma fucțiilor deținute la Rompetrol, dar că nu are nicio legătură cu faptele anchetate de procurori în acest dosar.
Dosarul Rompetrol 2 este disjuns din cel în care au fost deja condamnate 12 persoane și în care a fost judecat și Dinu Patriciu.
CITEȘTE ȘI Fostul șef ANAF Sorin Blejnar a fost condamnat la 5 ani de închisoare, în primă instanță Printre persoanele vizate în dosarul Rompetrol 2 sunt Sorin Marin, Alexandru Nicolcioiu, fost director general al Petromidia și fost președinte al Consiliului de Administrație al Rompetrol Rafinare, în prezent șef al diviziei de Rafinare și Petrochimiei în KMG (fostul Rompetrol Grup), Eric Florin Chiș, fost vicepreședinte al grupului Rompetrol și fost acționar, și Adrian Volintiru, fost președinte al AVAS în perioada noiembrie 2012 - noiembrie 2013, fost secretar de stat în Ministerul Economiei și fost director financiar al Rompetrol.
În același dosar sunt urmăriți penal Mihai Tănăsescu, ministru al Finanțelor în perioada 2000 - 2004, Dan Ioan Popescu, ministru al Economiei și Comerțului în perioada 2003 - 2004, Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanțelor în perioada 2005 - 2007, respectiv în perioada 2009 - 2010 și Gheorghe Pogea, ministru al Finanțelor în perioada 2008 - 2009, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la delapidare.
“În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanțelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai și ministrul Economiei și Comerțului, Popescu Ioan Dan, și-au exercitat cu rea credință atribuțiile de serviciu, în urma unei înțelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson și Nicolcioiu Alexandru, în sensul inițierii și promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice", potrivit DIICOT.
Procurorii au precizat că, la data de 24 octombrie 2003, în ședința de guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispozițiilor HG 555/2001 și a Legii 24/2000, nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative.
"În acest sens, de menționat faptul că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiției la data de 27.10.2003, conținutul acesteia fiind însă diferit de conținutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normative”, mai arată DIICOT.
În dosarul Rompetrol 2, procurorii DIICOT au pus sechestru asigurător pe bunuri și acțiuni ale companiilor Kaz Munay Gas, Oilfield Business Solutions și Rompetrol Rafinare, până la suma totală de peste 1,7 miliarde de lei, 290 de milioane de dolari și aproape 35 de milioane de euro.
Anchetatorii au dispus, în 22 aprilie, schimbarea încadrării juridice și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de 14 suspecți, pentru constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, înșelăciune, delapidare, evaziune fiscală și complicitate la aceste fapte, precum și spălare de bani.
De asemenea, cei 14 suspecți sunt urmăriți penal și pentru manipularea pieței de capital prin tranzacții sau ordine de tranzacționare “care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau prețul instrumentelor financiare, care mențin prin acțiunea uneia sau a mai multor persoane acționând împreună, prețul unuia sau al mai multora instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, utilizare a informației privilegiate”.
Prin aceeași ordonanță s-a dispus introducerea în cauză ca părți responsabile civilmente a Kaz Munay Gas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA și SC Rompetrol Rafinare SA, a precizat DIICOT.
Potrivit procurorilor, în 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracțional organizat transfrontalier care a avut drept scop desfășurarea unor ample activități infracționale în vederea inducerii în eroare a autorităților române cu ocazia încheierii și derulării unor contracte de privatizare, folosirea și însușirea sumelor de bani ce erau destinate bugetului consolidat al statului, neevidențierea în actele contabile ale societăților pe care le controlau a operațiunilor comerciale efectuate și a veniturilor realizate, spălarea sumelor de bani rezultați din activitățile infracționale și externalizarea fondurilor astfel obținute din activitățile infracționale.
Anchetatorii susțin că grupul infracțional a urmărit dispariția creanțelor statului din evidența contabilității publice (creanțele Libia și Turkmenistan) delapidarea sumelor cuvenite bugetului de stat și însușirea acestora de către persoane care făceau parte din grupul Rompetrol, în acest sens fiind adoptată în 2003 și o OUG prin care obligațiile bugetare restante ale Rompetrol Rafinare, în valoare de aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice.
În dosarul inițial Rompetrol, Curtea de Apel București i-a condamnat definitiv, în octombrie 2014, pe fostul senator Sorin Roșca Stănescu, la doi ani și patru luni de închisoare, și pe fostul ministru Sorin Pantiș. la doi ani și opt luni de închisoare, în ambele cazuri pedepsele fiind dispuse cu executare. În cazul omului de afaceri Dinu Patriciu judecătorii Curții au încetat procesul penal, ca urmare a decesului acestuia, în vara anului 2014, și au lăsat nesoluționată partea civilă legată de acesta.
