O asociație din București și mai multe firme de taximetrie au dat în judecată subsidiarele locale ale companiilor americane Uber și estoniene Taxify pentru concurență neloială, demersul fiind similar unui litigiu pe care taximetriștii din Cluj-Napoca l-au inițiat împotriva Uber și în care au avut, în vară, câștig de cauză.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Printre reclamanți se află Bozuco Impex SRL, AMG Tur Logistic SRL, Iulian Taxi SRL și Sunsetcar SRL. Uber Systems România SRL, Raiser Operations BV și Uber BV, precum și Taxify OU și Taxify.Ro, au calitatea de pârât.
Contactați de Profit.ro, reprezentanții Taxi Next Level, asociație care numără peste 50 membri, au declarat că activitățile Uber și Taxify reprezintă concurență neloială.
"Asociația a dat în judecată Uber și Taxify pentru că, spre deosebire de șoferii care desfășoară activități în regim de taxi, șoferii celor două companii nu au case de marcat, nu trebuie să reînnoiască ITP-ul la 6 luni, nu au nevoie de analize medicale și evaluare psihologică periodică, de autorizație de transport în regim taxi, de atestat profesional în regim de taxi sau de autorizare anuală la RAR. De asemenea, este dovedit la nivel mondial că în orașele unde Uber operează, poluarea și aglomerația sunt mult mai ridicate din cauza autovehiculelor care, în așteptare de comenzi, se plimbă prin întreg perimetrul central", au mai declarat reprezentanții asociației.
Uber a pierdut la prima instanță în litigiul cu taximetriștii din Cluj-Napoca. Magistrații au hotărât că intermedierea pe care Uber, prin aplicația de profil, o realizează între clienți și șoferii care transportă fără autorizație persoane reprezintă concurență neloială pe piața transporturilor publice de persoane, în condițiile în care compania încasează venituri tocmai în urma efectuării transportului, fiind indiferent titlul sub care se face încasarea (tarif utilizare aplicație), se arată în motivarea Tribunalului comercial Cluj, analizată de Profit.ro.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată la instanța superioară.
În luna iunie 2018, Profit.ro a anunțat că Tribunalul comercial Cluj a dispus ''încetarea și interzicerea practicilor de concurență neloială'' ale Uber. Compania a anunțat că va depune apel.
Procesul a fost intentat de Asociația de Monitorizare Taxi Transilvania, pe ideea de "acțiune în concurență neloială",
Judecătorii UE au decis totodată că un astfel de serviciu precum cel al Uber trebuie exclus din domeniul de aplicare al liberei prestări a serviciilor în general.
Uber a fost înființată în 2009 în Statele Unite ale Americii, ca o companie de transport în sistem ridesharing. Din februarie 2015, Uber este prezent și în România, în București și, din 2016 și la Cluj-Napoca, Brașov și Timișoara.
În 2017, Uber România a avut afaceri de 6,9 milioane lei și un profit net de 453.554 lei, recent lansând și serviciul Uber Eats.
Pe plan global, Uber a avut anul trecut pierderi de până la 4,5 miliarde dolari, de la 2,8 miliarde dolari în 2016, la o cifră de afaceri de 7,4 miliarde dolari.
Concurentul Uber pe piața locală este starta-ul estonian Taxify, aplicație operațională în 3 orașe, în București (din 2016), în Cluj- Napoca (din iunie 2018) și în Timișoara (din octombrie 2018).
În România, ca și în alte țări, Uber se confruntă cu "furia" taximetriștilor locali, dar și cu modificările pregătite de autorități.
În aprilie 2017, transportatorii și taximetriștii care fac parte din Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) au organizat proteste în fața sediului Guvernului împotriva Uber, nemulțumiți că pierd clienți.
Pe acest fond, primarul general a anunțat, la începutul lunii decembrie 2017, intenția de a modifica regulile de desfășurare a transportului în regim de taxi în Capitală. Gabriela Firea afirma, după o întâlnire cu reprezentanții taximetriștilor, că vor fi interzise toate formele de practicare a taximetriei care nu se încadrează in prevederile legale, aceștia reclamând, printre altele, "concurența neloială practicată prin sistemele de aplicații online ce oferă servicii ilegale de taximetrie". Aceasta în condițiile în care, în mai multe rânduri taximetriștii din București, dar și cei din alte orașe, și-au exprimat nemulțumirea față de serviciul de transport UBER, la sfârșitul lunii noiembrie, în Capitală, zeci de taxiuri mergând în coloană prin zonele aglomerate ale orașului, în semn de protest.
Uber a reacționat atunci spunând că serviciile de carsharing, de taxi și transportul în comun constituie, împreună, soluții care pot duce la reducerea aglomerației, a poluării și pot rezolva problema parcărilor din București. Uber mai spunea că dialogul este cea mai bună cale pentru a oferi bucureștenilor cele mai bune servicii de transport.
În luna aprilie 2018, Profit.ro a prezentat un proiect care prevede că serviciile de ridesharing, precum Uber, vor trebui autorizate de către primăriile localităților unde sunt intermediate aceste tipuri de servicii.
Autorizația va fi emisă pe perioadă nedeterminată, pentru o taxă de 50.000 lei. Această sumă va trebui plătită anual de platformele de ridesharing, în caz contrar autorizația urmând a fi anulată. Intermedierea de servicii ridesharing fără autorizație va fi sancționată cu o amendă reprezentând 5% din cifra de afaceri a companiei respective.
Recent, Uber a obținut o nouă licență de operare în Londra, dar doar pe termen de 15 luni, după ce o solicitare anterioară i-a fost respinsă anul trecut, dar poate rămâne fără licență în Turcia.
Evaluată la peste un miliard de dolari, în urma unei finanțări de 175 milioane de dolari, Taxify a deschis subsidiara în România în 2017, an în care afacerile au atins 354.156 lei. Pierderile companiei au însumat 19.671 lei, potrivit www.termene.ro.
