Banca Națională a României ar trebui să preia singură atribuțiile de supraveghere macroprudențială a sistemului financiar-bancar, sarcină îndeplinită acum de Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială – CNSM (sau Comitetul „înțelepților”) și să capete noi competențe pentru „evitarea inacțiunii”, în condițiile în care legea nu prevede astăzi vreo sancțiune pentru instituțiile care nu pun în aplicare recomandările și avertizările CNSM, prevede Planul de aderare la zona euro, obținut de Profit.ro.
Alte măsuri pregătite au fost prezentate AICI, AICI, AICI și AICI.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
CNSM a fost înființat în 2017, după lungi dezbateri și o reexaminare la cererea președintelui Klaus Iohannis, fiind o trecere în legislația națională a unei recomandări și a unui regulament european.
Inițial, în forma adoptată de Parlament, Comitetul era dominat de membrii de la BNR, care aveau imunitate în deciziile luate, care, deși erau emise sub formă de recomandare, erau obligatorii pentru instituțiile vizate, inclusiv Guvernul, lucru ce a stârnit controverse în spațiul politic.
Președinția a considerat drept neconstituționale mai multe prevederi din lege și a solicitat reexaminarea. În a doua trecere prin Parlament au fost modificate mai multe articole, fiind înlăturat cel referitor la imunitate, recomandările și avertizările au pierdut din putere, iar numărul membrilor BNR a fost redus la trei, la egalitate cu cei de la Ministerul de Finanțe și Autoritatea de Supraveghere Financiară – guvernatorul băncii centrale a păstrat, totuși, poziția de conducere.
În Planul pentru adoptarea euro este menționată modificarea Legii nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național, prin acordarea Băncii Naționale a României a rolului de autoritate desemnată pentru implementarea instrumentelor macroprudențiale prevăzute în Directiva 36/2013 și Regulamentul 575/2013, ambele în legătură cu cerințele de capital, inclusiv în privința amortizoarelor de capital.
Totodată, în document se prevede și „identificarea de noi soluții pentru creșterea eficienței în implementarea politicii macroprudențiale și evitarea inacțiunii”, fără a preciza, însă, care ar putea fi aceste soluții.
„În contextul aderării la zona euro, politica macroprudențială va câștiga în importanță, fiind un element de contrabalansare parțială a pierderii flexibilității conferite în prezent de politica monetară și cea de curs de schimb, în urma aderării la zona euro. Având în vedere:(i) rolul politicii macroprudențiale în asigurarea stabilității sistemului financiar, dar și în controlul fluxurilor de capital, (ii) rolul preponderent al sectorului bancar în cadrul sistemului financiar din România și (iii) experiența de până în prezent privind funcționarea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM), este necesară identificarea de soluții pentru creșterea eficienței politicii macroprudențiale”, se mai arată în documentul citat.
Până în prezent, CNSM a emis mai multe recomandări și nicio avertizare. Cele mai multe recomandări sunt adresate BNR și vizează pragurile de capital aplicabile băncilor, inclusiv în privința amortizoarelor de capital.
CNSM a adresat și Guvernului recomandarea de a modifica programul Prima Casă, astfel încât să fie redefinite condițiile de acces la acest tip de credite, însă nu a fost luată nicio măsură până în prezent.
O altă recomandare adresată Guvernului și care a rămas, de asemenea, fără răspuns, vizează modificarea Legii societăților comerciale, astfel încât acestea să fie obligate să vină cu nivelul capitalului în condițiile reglementate, multe firme având capitaluri negative și, concomitent, datorii către acționari.
