BCR, controlată de grupul austriac Erste, a decis să intre în sistemul split TVA, care permite scăderea plăților la stat aferente impozitului pe profit cu 5%. Profit.ro a anunțat în luna mai că și BRD Societe Generale, UniCredit Bank și ING Bank au intrat în acest sistem, deși facturile purtătoare de TVA reprezintă o parte insignifiantă din rulajul lor.
Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a indicat pentru România, la finele lunii trecute, un câștig net atribuibil acționarului majoritar în primul semestru al anului de 122,5 milioane euro, față de 50,2 milioane euro în primele șase luni din anul trecut, și un profit operațional al său de 137 milioane euro, de la 151 milioane euro în perioada similară 2017.
Profitul net al BCR a fost de 149,7 milioane euro, iar rezultatul operațional - 159,2 milioane euro.
BCR a înregistrat un avans consistent, de peste 50%, în creditarea persoanelor fizice, față de S I 2017, consolidându-și poziția de principal partener bancar pentru românii care vor să-și cumpere o casă, deținând peste 20% din creditele imobiliare acordate în semestrul I 2018.
Ambiția Guvernului de a face sistemul split TVA obligatoriu a eșuat după opoziția dură a sectorului de afaceri, care a reclamat că plata taxei pe valoarea adăugată într-un cont separat ar putea aduce dificultăți majore în gestionarea fluxurilor financiare, în condițiile în care măsura nu ține cont de timpul ridicat de încasare efectivă a facturilor.
După modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului în Parlament, sistemul a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie doar pentru firmele în insolvență și cele care aveau restanțe la plata TVA către stat peste anumite valori.
Astfel, în sistem au ajuns atunci circa 18.000 de firme (din circa 385.000 de persoane juridice plătitoare de TVA), însă doar 2% dintre acestea au făcut-o de bunăvoie, restul fiind forțate la plata defalcată a TVA fie pentru că erau în insolvență, fie pentru că aveau datorii.
Statul a încercat să atragă firmele în sistem oferind unele înlesniri fiscale, cum este reducerea de 5% aplicabilă impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor aferent perioadei în care aplică sistemul.
Dacă firmele care oferă bunuri și servicii purtătoare de TVA n-au dat buluc să intre în sistem, considerând, probabil, că avantajele fiscale nu întrec dezavantajele birocratice și cele legate de blocarea cash-ului, în cazul băncilor avem deja patru instituții de credit care s-au înregistrat în TVA split, țintind tocmai reducerea de 5% la sumele datorate ca impozit pe profit.
E greu de crezut că statul s-a gândit să atragă în sistem tocmai instituțiile de credit, pentru care TVA reprezintă o cotă foarte mică în volumul afacerii. Atragerea de depozite și plasarea de credite (indiferent de beneficiar), activități bancare de bază, nu sunt purtătoare de TVA, cum nu sunt nici alte servicii precum cele de transfer. Băncile emit facturi cu TVA doar pentru eventualele servicii secundare oferite, cum ar fi cele de consultanță.
Astfel, dacă înregistrarea în sistemul split TVA nu prezintă o dificultate pentru bănci în gestionarea fluxurilor financiare, reducerea de 5% la plata impozitului pe profit este un benficiu indiscutabil, mai ales că cele trei bănci înscrise până acum în sistem sunt profitabile.
BRD Societe Generale, locul 3 după active, a încheiat anul trecut cu un profit înainte de impozitare de 1,63 de miliarde de lei la nivelul băncii, pentru care a marcat o cheltuială cu impozitul pe profit curent de peste 257 de milioane de lei. Dacă în 2018 banca ar obține același rezultat, atunci ar beneficia, teoretic, de o reducere de aproape 13 milioane de lei la impozitul pe profit. Calculele sunt aproximative, pentru că situația bilanțieră nu coincide cu situația fiscală, adică cu sumele plătite efectiv de către bănci Fiscului.
UniCredit Bank, locul 5 în sistem, a realizat un profit brut de 383 de milioane de lei în 2017, pentru care a marcat o cheltuială cu impozitul pe profit de 57,9 milioane de lei. Un rezultat similar în 2018 iar putea aduce o economie de 3 milioane de lei cu impozitul pe profit.
ING Bank, locul 6 după active, sucursala din România a băncii olandeze ING, a înregistrat anul trecut un profit brut de 584 de milioane de lei și un profit net de 493 milioane lei. Calculând diferența dintre cele două, rezultă o cheltuială cu impozitul pe profit de 91 de milioane de lei. Un rezulat similar într-un an în care banca aplică split TVA ar aduce o reducere a cheltuielii cu impozitul de 4,5 milioane de lei.
PSD și gâlceava cu băncile
Pentru cei care au urmărit confilctul deschis de anul trecut dintre PSD/Fisc și bănci, deschis în mandatul fostului premier Mihai Tudose, situația de astăzi, în care băncile beneficiază de un sistem fiscal pe care aproape nimeni nu-l îmbrățișează voluntar, poate părea cu atât mai ironică.
Fiscul a mers în control la bănci, afișând public nemulțumirea încasărilor mici din impozitul pe profit, deși instituțiile de credit erau, în mare măsură, pe profit. Pe de altă parte, chiar Codul fiscal oferea firmelor, inclusiv băncilor, posibilitatea de a recupera în termen de 7 ani pierderile suferite (în criză), astfel că acestea nu plăteau efectiv impozit pe profit, deși trecuseră pe profit.
În cazul unor bănci, ANAF a considerat că instituțiile de credit au mutat banii în afara țării, plătind costuri prea mari cu dobânzile pentru împrumuturile de la băncile-mamă, cum este cazul BCR.
Într-o altă situație, cea a Băncii Transilvania, ANAF a considerat drept venit taxabil câștigul extraordinar din achiziția Volksbank, apărut după reevaluarea contabilă a activelor fostei bănci austriece.
Chiar BRD, intrată acum în split TVA pentru reducerea de impozit, a plătit în plus la Fisc circa 46 de milioane de lei după ce un control al ANAF. Toate cele trei instituții de credit au contestat deciziile statului.
Guvernul a lovit, însă, în unele facilități aferente băncilor, după ce a redus considerabil deductibilitatea aferentă vânzărilor de creanțe neperformante, precum și pe cea aferentă cheltuielilor cu dobânzile pentru credite intra-grup.
