Banca Comercială Română vedea, până de curând, o nouă scădere a dobânzilor în România până la jumătatea anului. Această oportunitate pare să fi dispărut din cauza temerilor inflaționiste la nivel global pornite din stimulul fiscal american, așa că în ultimele săptămâni dobânzile au luat-o în sus, explică la Profit TV Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
La jumătatea lunii februarie Banca Națională a României a atras de depozite de la bănci pentru prima oară în ultimul an, după o lungă perioadă de deficit de lichiditate. Operațiunea de piață a venit în contextul creșterii randamentelor la titlurile de stat, după o scădere consistentă anterior, ce a dus ratele foarte aproape de minimele istorice.
“Fereastra de oportunitate pentru a reduce în continuare ratele de dobândă pare să se fi închis”, spune Ciprian Dascălu, la Profit TV, în emisiunea Profit LIVE, transmisă începând cu ora 18.30 și în care mediul de business vorbește despre situația actuală.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Până la operațiunea de sterilizare, BCR vedea o reducere a ratei cheie cu încă 0,25 puncte procentuale la 1%, după o tăiere similară în ianuarie, și față de 2,5% înainte de pandemie.
Piețele emergente s-au confruntat cu ieșiri de capitaluri, după ce randamentele la titlurile de stat din țările avansate au început să crească, mai ales în SUA. Motivul? Teama de creșterea inflației, explică Dascălu.
“Există o întreagă discuție în Statele Unite privind de dimensiunea a stimulului fiscal anunțat de administrația Biden, care este de câteva ori mai mare decât deficitul de cerere, ceea ce ar putea crea presiuni asupra inflației în următorii doi-trei ani, și am văzut piețele core ale titlurilor de stat în SUA și Europa că încep să includă în preț această posibilă creșterea viitoare a ratelor de dobândă”, spune Dascălu.
Operațiunea de sterilizare a fost un răspuns al BNR la volatilitatea financiară, care a crescut, practic, dobânzile pe termen scurt și într-o anumită măsură și pe cele pe termen lung, având în vedere că dobânda la depozitele atrase e de 1,25%, față de 0,75% cât e cea la facilitatea de depozite. Luna trecută am văzut și o scădere importantă, de 2,3 miliarde de euro, a rezervei valutare, explicabilă doar în mică măsură prin rambursările de datorii.
“Aceste ieșiri de capital au pus implicit o presiune de depreciere pe cursul de schimb iar de aici cel mai probabil reacția băncii centrale”, explică acesta.
Bancherii centrali din SUA, Anglia sau zona euro s-au arătat nemulțumiți de întărirea prea rapidă a condițiilor monetare prin creșterea costurilor de finanțare. “Dacă vedem o nouă rundă de reduceri din partea marilor bănci centrale, în România putem vedea pe termen scurt o reducere a ratelor de dobândă”, spune Dascălu.
Așteptările privind o creștere economică mai rapidă pun presiuni și pe creșterea prețului materiilor prime, ceea ce din nou s-ar putea vedea în inflație, deși există resorturi pentru marile firme din tehnologie, de exemplu, să absoarbă costurile mai mari, explică economistul.
Randamentele la titlurile de stat au crescut și în cazul țărilor din regiune, dar în România creșterea a fost ceva mai amplă.
România are deficitul bugetar și pe cel de cont curent la un nivel ridicat. Chiar înainte de pandemie, deficitul bugetar era, la 4,3% din produsul intern brut, dublu față de cel din Ungaria, în timp ce Polonia avea cheltuieli echilibrate cu veniturile și Cehia avea excedent bugetar. Situația bugetară s-a stricat pentru toate țările din regiune ca urmare a crizei, dar în cazul României rămân presiuni majore din partea cheltuielilor rigide, cum sunt cele cu salariile și pensiile, care reprezintă 94% din veniturile fiscale și din contribuții, astfel că poziția fiscală are puțin spațiu de manevră, explică Dascălu.
“Reprezintă principala provocare și probabil și investitorii și agențiile de rating vor urmări acțiunile în perioada următoare, în sensul flexibilizării cheltuielilor bugetare”, arată economistul.
Alte provocări pentru România sunt legate de problemele din lanțul de aprovizionare global, care afectează producția Dacia și Ford în acest moment, dar și de posibilitatea unui nou val pandemic care deja a lovit Cehia. Problemele mai greu de rezolvat par a fi cele structurale.
Piața forței de muncă încă nu s-a ajustat la noile realități și probabil multe unele din joburi vor trebui să fie reconvertite pentru a reuși să menținem șomajul la un nivel redus.
“Șomajul în România, din păcate, nu reflectă în totalitate condițiile prezente în piața forței muncă. Dacă ne uităm la datele recente, o mare parte din cei care au pierdut joburile anul trecut pe perioada crizei pandemice au trecut în populația inactivă, nu mai apar în piața forței de muncă”, spune Dascălu.
De partea bună a lucrurilor avem investițiile, în special cele cu programe europene, care cel mai probabil vor începe a doua parte a anului curent cu impact pe creșterea economică din 2022 și dincolo de 2022. “Chiar și fiind oarecum conservatori privind multiplicatorul în creștere economică a investițiilor statului, ar trebui să avem o creștere economică undeva aproape de 5% pe an”, spune Dascălu.
Economistul BCR menționează, tot ca lucruri pozitive, un buget care parte mai credibil în acest an în ceea ce privește veniturile și cheltuielile și o scădere a presiunii asupra necesarului de finanțare, venită mai ales ca urmare a reducerii deficitului bugetar de la aproape 10% din PIB la 7,2%.
BCR estimează un avans economic de 4,2% în acest an, revizuit în sus de la de la 2,7% .
