Perspectivele pentru consum în următorii 4-5 ani nu mai sunt la fel de bune ca în precedenții din cauza unor creșteri mai lente ale salariilor, care nu vor mai avea o dinamică de două cifre ci una de 5-7%, a arătat Ciprian Dascălu, economist șef la Băncii Comerciale Române, în emisiunea Profit Live. Evoluția consumului va depinde și de cum va rezolva viitorul guvern problema deficitului bugetar, dacă va reuși să îl reducă fără o creștere a taxelor.
BCR se așteaptă la o scădere cu 4,2% a consumului gospodăriilor în acest an, după o contracție trimestrială de 15,4% în trimestrul 2. Consumul a avut principala contribuție la creșterea economică ridicată din în anii precedenți, mult peste investiții și exportul net (care de altfel a redus din creșterea produsului intern brut). BCR se așteaptă la un avans mediu al consumului 4-5% în următorii ani, față de 6-7% în anii trecuți.
“Vânzările cu amănuntul ne așteptăm să încheie anul în teritoriu ușor pozitiv. În schimb, pe termen mediu, cel puțin din perspectiva consumului, nu ne așteptăm să vedem anii de dinainte de 2020, același ritm. Probabil nu vom mai vedea creșteri salariale de două cifre, cum am avut în ultimii patru ani, ci dintr-o singură cifră, undeva între 5 și 7% pe următorii 4-5 ani”, spune Ciprian Dascălu.
Comerțul cu amănuntul arăta o creștere de 0,3% la jumătatea anului, în timp ce salariul mediu a crescut în termeni anuali cu 8,1% în iulie, față de 5,1% în iunie, mai ales ca urmare a creșterii salariilor bugetarilor cu 11,9%.
O mare incertitudine este legată de politica fiscală și de venituri de după alegeri, crede economistul BCR, vând în vedere că deficitul bugetar ajunge la cel puțin 8,6% din PIB în acest an. “Nu cred că este fezabil să revenim la un deficit mai mic de 3% din PIB mai devreme de 2023”, spune Dascălu.
Problema principală a poziției fiscale este una de structură, generată de cheltuielile rigide cu pensiile și salariile bugetarilor, care ajung să reprezinte aproape integral veniturile fiscale. “Mie greu să cred că vor fi ajustate”, spune Dascălu, care adaugă că ajustarea va trebui să vină pe partea de venituri, fie prin creșterea unor taxe, fie prin creșterea colectării.
“Ideal ar fi să se îmbunătățească colectarea taxelor existente. Guvernele în România au fost, istoric, predispuse pentru creșterea taxelor indirecte, care nu au afectat votantul în mod direct - accize și, într-un final, am avut și creșterea TVA. Având în vedere gradul redus de colectare a TVA, ar fi bine dacă s-ar evita acest lucru prin îmbunătățirea colectării”, spune Dascălu.
O creștere a TVA într-o perioadă economică mai slabă ar afecta și mai mult consumul, spune economistul BCR.
Banca se așteaptă la o contracție de 4,7% în acest an și la o creștere de 3,9% în 2021. Abia pe finalul anului viitor PIB va ajunge la nivelul din 2019. Pe de altă parte, intrările din fonduri europene vor duce la o creștere mai mare cu 1,2-1,4 puncte procentuale în 2022-2024 decât cea estimată anterior, respectiv de 3,7%, 4,7% și 5,3%.
România ar putea beneficia de o relocare a lanțurilor de producție în anii următori, având în vedere că are cele mai reduse costuri cu forța de muncă după Bulgaria, dar lipsa infrastructurii va rămâne principala piedică în a atrage mai multe investiții, estimează economistul.
BCR așteaptă o depreciere anuală a leului de 2-3% în termeni nominali și astfel, dat fiind diferențialul de inflație, cursul să fie relativ stabil în temeni reali. Moneda națională a ajuns în ultimele zile la un nou minim istoric în raport cu euro.
“Atât timp cât corectarea deficitelor gemene va fi destul de lentă, ne așteptăm să se mențină presiunile pe deprecierea cursului”, spune Dascălu.
O depreciere a leului ar contribui la corectarea deficitului de cont curent, dar România nu are neapărat o problemă de competitivitate care a dus la deteriorarea poziției externe la cel mai rău nivel din regiune, ci una cu deficitul fiscal de 3% în 2016-2018 și de 4,3% din PIB anul trecut. “Cheia corectării deficitului extern vine din ajutarea deficitului fiscal și din reforme. În ultimii ani cam două treimi din deficit a fost cauzat de deficitul public”, adaugă Dascălu.
Emisiunea Profit Live, moderată de jurnaliștii Oana Osman, redactor-șef Profit.ro, și Claudiu Vrânceanu, este transmisă atât pe site-ul www.profit.ro, cât și pe postul de televiziune Profit TV și pe pagina de facebook a Profit.ro, de luni până joi, începând cu ora 17.30, fiind o platforma în care lideri din mediul de business vorbesc despre situația actuală.
Postul Profit.ro TV este în grilele RCS, UPC, Telekom și poate fi urmărit și AICI.
