„Conflictul în derulare din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative, inclusiv presiuni în creștere asupra prețurilor la energie, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și o aversiunea sporită față de risc pe piețele financiare internaționale. Dacă conflictul se dovedește a fi prelungit, impactul său asupra economiei, nu doar asupra României în general, ar putea fi sever. În pofida acestui risc, ajustarea fiscală trebuie să continue”, spune Isărescu, la conferința Economist Romania Government Roundtable 2026, organizată la București de grupul editorial The Economist și la care Profit.ro este partener
BNR și-a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru acest an, la 3,9%, în raportul din luna februarie, înainte de atacul comun al SUA și Israelului împotriva Iranului, care a dus la un conflict regional, cu reducerea severă a traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Prețul țițeiului Brent a urcat cu circa 50% în ultima lună, scenariu care nu a fost luat în calcul de BNR la elaborarea raportului. BNR a utilizat în raport o prognoză de preț mediu de sub 62 de dolari/baril în acest an, în scădere cu mai bine de 2 dolari față de estimarea din raportul pe luna noiembrie 2025.
Inflația a coborât la 9,3% în februarie, dar este așteptată să crească la peste 10% de către analiști în lunile următoare, pe fondul unui efect de bază nefavorabil și a scumpirii carburanților. ING estimează un o creștere a inflației cu 0,5 puncte procentuale la o scumpire de 10% a petrolului, incluzând efectele de runda a doua.
România a resimțit, împreună cu țările din Europa Centrală și de Est, impactul conflictului și pe canalul financiar. Costurile de împrumut pe termen lung au crescut cu circa 1 punct procentual în ultima lună, iar Ministerul Finanțelor a redus emisiunile de datorie.
Isărescu transmite și un mesaj prin care arată că BNR este pregătită cu o politică monetară care să țină în frâu așteptările inflaționiste.
„Este adevărat că atunci când inflația accelerează, puterea de cumpărare se erodează, când riscurile geopolitice cresc, încrederea consumatorilor devine mai fragilă, iar modelele de consum se ajustează, uneori sever. Cu toate acestea, Banca Națională a României ar trebui să mențină o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și a proteja stabilitatea financiară. Deciziile noastre se bazează pe o analiză cuprinzătoare a condițiilor interne, a evoluțiilor externe și a scenariilor de risc, care sunt reflectate în mod transparent în minutele ședințelor noastre de politică monetară”, spune Isărescu.
Analiștii bancari nu se mai așteaptă la vreo mișcare a dobânzilor BNR la ședința de politică monetară din luna mai. De asemenea, dacă conflictul se prelungește și inflația accelerează, inclusiv reducerea dobânzilor în luna august este pusă în pericol.
Isărescu mai vorbește și de nevoia de a menține încrederea investitorilor străini și a unui mediu sustenabil de finanțare, în contextul deficitului extern.
„Am menținut un nivel adecvat al rezervelor internaționale pentru ca acestea să fie un buffer esențial, acționând ca o ancoră de încredere alături de stabilitatea cursului de schimb în cadrul regimului de flotare controlată. În acest mediu, marcat de volatilitate și incertitudine, rolul băncii centrale nu este de a elimina incertitudinea, acest lucru fiind imposibil, ci de a preveni transformarea incertitudinii în instabilitate”, spune Isărescu.
Guvernatorul revine cu problema pe care BNR și alte bănci centrale o au în perioadele de șocuri: cum să ții inflația în frâu fără să afectezi excesiv creșterea economică, cum să ai un curs de schimb stabil, dar în același tip flexibil și cum să sprijini creditarea, dar să ai o abordare prudentă?
Isărescu spune că BNR se bazează pe date și o abordare orientată spre viitor (de tip forward-looking) în ceea ce privește comunicarea publică, pentru a ancora așteptările inflaționiste.
În privința poziției fiscale, Isărescu spune că aceasta este presată de cheltuielile bugetare mari din urmă.
„Interconexiunile dintre condițiile fiscale și cele monetare subliniază faptul că drumul de urmat necesită, printre altele, dar în mod obligatoriu, o consolidare fiscală graduală și credibilă, continuarea reformelor structurale care să ducă la creșterea productivității și o absorbție eficientă a fondurilor europene, precum și consolidarea credibilității instituționale”, spune Isărescu.
