Ea a menționat că sunt în jur de 185 de companii care sunt complet inactive, nici nu mai au declarații financiare și pierderile acumulate de-a lungul anului și la nivelul anului 2024, sunt undeva la 14 miliarde de lei.
“Această primă listă care conține 22 de companii care vin din zona de energie, transporturi și de la Ministerul Economiei reprezintă un proiect-pilot pe care îl facem în noul flux gândit cu membrii Guvernului și împreună cu AMEPIP. Este cea care răspunde de guvernanța companiilor de stat, cea care implementează, practic, legislația și toate angajamentele noastre luate în relația cu OECD și cu Comisia Europeană”, a spus vicepremierul Oana Gheorghiu, la TVR INFO.
Ea a menționat că aceste 22 de companii intră în acest flux în care facem o analiză serioasă a cifrelor.
VEZI AICI - LISTA cu cele 22 de companii vizate pentru restructurare. O primă listă de societăți care intră în analiza comitetului, condus de vicepremierul Oana Gheorghiu, pentru reforma companiilor de stat a fost completată cu companii din subordinea Ministerului Economiei.
”Nu e suficient să ne uităm la o companie să vedem că are pierderi. Trebuie să ne uităm de unde vin ele, de ce vine ele, care e cauza lor, e o cauză obiectivă, vine doar din proastă guvernanță, vine din niște motive care nu țin neapărat de companie”, a afirmat Gheorghiu, adăugând că AMEPIP evaluează aceste companii.
Potrivit vicepremierului, câteva dintre aceste companii se află deja în faliment sau într-o formă de lichidare. ”Trebuie să vedem de ce nu se pot închide mai repede, pentru că rămânem de ani de zile cu cadavre din astea în listă și le tragem după noi”, a explicat ea, potrivit News.ro.
”Ce ne propunem este să facem curățenie, să ne uităm la companii cât mai obiectiv cu putință, să facem curățenie în politica de proprietate a statului. Statul trebuie să decidă ce trebuie să facă mai departe. Statul nu trebuie să fie proprietar de dragul de a avea această calitate, ci trebuie să fie proprietar în interesul public, să fie acționar acolo unde este cu adevărat relevant, unde aduce un beneficiu pe termen lung cetățenilor”, a mai explicat Oana Gheorghiu.
Potrivit Oanei Gheorghiu, din analiza globală a ceea ce a primit de la Ministerul de Finanțe, sunt în jur de 185 de companii care sunt complet inactive, nici nu mai au declarații financiare, și ele mai există doar pentru că nu au fost închise la Registrul Comersului, deci nu s-au închis efectiv.
”Asta trebuie să facem, să le curățăm pe acestea, să închidem. Ele nu mai au active, nu mai au angajați, unele dintre ele sunt doar niște clădiri rămase și trebuie să vedem ce facem cu aceste lucruri”, a spus ea.
Oana Gheorghiu a menționat că altele sunt companii cu pierderi.
”Trebuie să ne uităm de unde vin aceste pierderi, dacă aceste companii sunt cu adevărat viabile sau nu, dacă ele trebuie închise sau trebuie recapitalizate. Va reeiși din analiza profundă pe care o face AMEPIP. Sunt 230 de companii centrale, astea sunt cele mai importante și la care avem cifrele cele mai mari, sunt companiile care asigură și serviciile publice”, a menționat Gheorghiu.
Ea s-a referit la Metrorex, despre care a spus că este o companie de care avem nevoie și peste tot în lume, metroul merge pe subvenție de la stat, nu se poate autofinanța, dar, din nou, subvenția asta trebuie gândită într-un anume fel și trebuie eficientizată activitatea Metrorex.
”Avem în listă compania Tarom, cu care statul român trebuie să ia o decizie, ce va face. E o companie care se luptă de mulți ani cu pierderi, care lucrează pe o piață foarte concurențială, dar care cred eu că trebuie să ajungă la un nivel de recuperare a activității, fie de sine stătător, printr-o bună guvernanță, prin schimbarea modului în care se face guvernanța acestei companii, fie, de ce nu, printr-un parteneriat. Dar toate aceste lucruri vor ieși din analiză”, a arătat oana Gheorghiu.
Vicepremierul a mai declarat că peste 1200 de companii sunt companii în local, care țin de Consilii Județene și de primării.
”Sunt foarte multe. Eu m-am uitat puțin la ce se întâmplă în alte țări, similare cu noi. Polonia cred că are între 300 și 400 de companii de stat, la fel celelalte țări. Toată lumea și-a făcut curățenie în zona asta, pentru că odată ce o companie are pierderi, înseamnă deficit de la bugetul statului. Pe termen lung asta înseamnă, practic, plătim noi cu toții aceste pierderi. Și atunci trebuie să vedem ce merită să păstrezi, ce are sens să păstrezi, ce e absolut necesar, care sunt domeniile strategice în care statul român trebuie să rămână”, a afirmat ea.
Gheorghiu a subliniat că este clar că în domeniul energiei statul are un rol important și că în industria de apărare statul trebuie să fie actorul principal.
”Probabil că mai sunt alte domenii care vor reiși din strategia pe termen lung. Da, în rest, sunt lucruri la care statul trebuie să renunțe sau să lucreze într-un parteneriat care să asigure eficiența de care avem nevoie”, a arătat ea.
Întrebată despre varianta privatizării pentru unele companii precum TAROM, Oana Gheorghiu a spus că ”privatizarea poate să însemne listare la bursă sau un parteneriat public-privat care să-ți aducă exact zona asta de bună guvernanță și zona de eficiență și să folosești mai bine activele pe care le ai.
”Privatizarea poate să însemne și o vânzare, dacă asta reiese din analiză, că ar fi cea mai bună soluție. Și cred că trebuie să ne gândim la privatizarea asta, nu la sintagma aia că ne vindem țara, că ne luptăm cu asta și ne-am luptat de-a lungul timpului, ci ne gândim la cum folosim mai bine ceea ce avem. Pentru că în momentul ăsta, așa cum arată cifrele, avem lucruri, dar pe care nu le folosim în beneficiu nostru, ci tot creăm pierderi care înseamnă, de fapt, costuri pentru fiecare cetățean. Dar e greu să ne pronunțăm înainte de a face o analiză”, a arătat vicepremierul.
Întrebată care sunt pierderile statului cu aceste companii, Oana Gheorghiu a spus: ”Pierderile acumulate de-a lungul anului și la nivelul anului 2024, ne uităm la cifre, că pe acestea le avem de la Ministerul de Finanțe, erau undeva la 14 miliarde de lei. Deci nu sunt doar pierderile din anul 2024, ci sunt toate pierderile cu care vin companiile din spate”.
Potrivit Oanei Gheorghiu, unele companii au capital negative iar asta înseamnă că pierderile pe care le-au acumulat sunt mai mari decât capitalul propriu pe care-l dețin.
”Acestea sunt companii cu risc foarte mare. Deci sunt, practic, companii care, potrivit legii, ar trebui să fie deja în insolvență. Fiind însă unele dintre ele companii strategice, trebuie ca statul să se uite cu mare atenție și să ia decizii importante”, a afirmat vicepremierul.
