Rafinăriile românești ar putea fi nevoite să caute țiței alternativ nu numai țițeiului rusesc, ci și țițeiului alternativ celui rusesc identificat până în prezent, cel kazah. Potrivit presei ruse, cele 2 linii din 3 de încărcare ale terminalului CPC de la Novorosisk ar urma să fie nefuncționale până în primăvara anului viitor. În plus, o presiune suplimentară ar putea veni și de pe partea de cerere, cea mai mare rafinărie din regiune, cea a OMV de lângă Viena, care în prezent funcționează la 20% din capacitate, urmând a redeveni funcțională la capacitate normală în luna septembrie. Aproape 40% din țițeiul procesat în rafinăria austriacă înainte de declanșarea conflictului din Ucraina era țiței kazah, iar 8% rusesc, pe care OMV a anunțat că-l va înlocui cu alte tipuri de petrol, probabil tot kazah.
De ce este important: România este importator net de țiței și motorină. Mai mult, companiile autohtone și-au majorat de 2,5 ori cantitatea de motorină importată pe cale maritimă, prin OIl Terminal, și cu 35% pe cea de țiței în prima jumătate a acestui an, foarte probabil o mare parte din acestea fiind de proveniență rusă, în condițiile în care sancțiunile impuse de UE intră în vigoare în totalitate de-abia începând cu luna decembrie a acestui an. Recent, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a recunoscut că România importă încă motorină din Rusia: ”Jumătate din cantitatea de motorină se importă. Luăm și din Rusia, atâta timp cât ne este permis. Atât Rompetrol, cât și Petrom, cât și SOCAR, iau de pe toate piețele cât este permis, că nu va mai fi permis, se vor orienta”.
Mai este important: Companiile românești mai pot importa țiței rusesc doar până pe 5 decembrie 2022, iar produse petroliere rusești, până pe 5 februarie 2023. Două treimi din țițeiul rafinat în România este importat pe căi maritime, până în acest an, în principal prin cele două terminale din portul rusesc Novorosisk. Prin terminalul onshore este exportat petrol rusesc, care ajungea inclusiv la Petrotel, Petromidia și, până recent, la Petrobrazi (rafinăria deținută de OMV Petrom, care procesează 70% țiței românesc și 30% țiței de import), iar prin celălalt, offshore, petrol kazah, transportat prin Rusia prin oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC), care alimentează în prezent Petromidia și Petrobrazi. Potrivit Asociației Energia Inteligentă, în 2021, 85% din țițeiul importat de România a avut ca sursă terminalul CPC, suspendat inițial pentru o lună de tribunalul rus, decizie anulată ulterior de o instanță superioară.
Dacă celelalte 3 întreruperi ale terminalului CPC, prin care este exportată o cantitate egală cu 1% din țițeiul comercializat la nivel global, au fost de scurtă durată, aceasta se pare că va fi mai îndelungată.
Acesta ar putea fi principala cauză a revenirii scumpirilor la pompă în România, în special a motorinei, importate prin terminalele rusești de la Novorosisk.
Oficialii kazahi susțin că întreruperea va dura doar 2 luni, însă presa rusă susține că reparațiile ar putea fi amânate până la primăvară.
Potrivit unei surse citate de Kommersant, dat find contextul geopolitic, reparațiile la cele două linii ar putea fi amânate până în primăvară. Chiar dacă compania ar desemna un antreprenor până în octombrie și ar semna un contract cu acesta, se apropie sezonul furtunilor, timp în care va fi imposibil să se efectueze lucrări la cele 2 linii de încărcare.
Conducerea CPC a declarat pentru Reuters că cea de-a treia linie funcționează “într-un mod intensiv”, putând încărca până la 3,5 milioane de tone pe lună (42 tone pe an), aproximativ 60% din capacitatea normală a terminalului.
Kommersant, în schimb, afirmă că livrările prin terminalul CPC pot scădea cu peste 50%, la 28-30 de milioane de tone pe an.
Calculele publicației ruse sunt confirmate de un expert rus, Igor Yușkov. Potrivit acestuia, în mod normal, doar 2 linii de încărcare funcționează la terminalul CPC de la Novorosisk, cea de-a treia fiind utilizată doar în caz de necesitate.
Prin urmare, ținând cont de intenția conduceri CPC de a a pompa până la 67 de milioane de tone în 2022, oprirea a două linii ar conduce la o reducere a livrărilor la aproximativ 30 de milioane de tone pe an.
Dacă reparația este amânată cu șase luni, livrările din toamna și iarna lui 2022 vor fi de 15 milioane de tone, față de 33 milioane programate.
De-abia din luna martie acestea ar putea fi reluate la nivelul de dinaintea reviziilor.
Kazahstanul intenționează ca, începând din luna septembrie, să vândă o parte din petrolul său via cea mai mare conductă petrolieră din Azerbaidjan, ca o alternativă la oleoductul CPC pe care Rusia a amenințat în trecut să îl închidă.
Ministrul Energiei din Kazahstan, Bolat Akchulakov, recunoaște că terminalul CPC rămâne cea mai rentabilă rută pentru transportul petrolului kazah, dar sunt luate în considerare alte opțiuni de transport, pe fondul creșterii producției.
“În prezent, CPC este ruta cea mai rentabilă pentru exporturile de petrol kazah. Menținerea funcționării continue a sistemului de conducte este cheia pentru asigurarea aprovizionării constante cu petrol kazah, care este vital pentru creșterea economică a țării", a precizat ministrul kazah, citat de Interfax.
Potrivit acestuia, Kazahstanul se așteaptă să crească producția de petrol de la 85,7 milioane de tone la 103-107 milioane de tone în următorii doi ani.
“Ar trebui să ne gândim la o capacitate suplimentară de transport de țiței și să luăm în considerare alte opțiuni, inclusiv creșterea transporturilor prin conducta de petrol existentă către China. Expedierea unui anumit volum prin Marea Caspică către Azerbaidjan este o problemă tehnică care nu are în vedere transporturi ridicate, ci doar cantități suplimentare pe care le-am putea furniza”, susține Bolat Akchulakov.
Acesta este motivul pentru care expertul rus citat de Kommersant susține că sunt mai viabile, atât tehnic, cât și economic, introducerea petrolului azer în SNT-ul rus și reexportarea sa prin porturile baltice.
Potrivit lui Igor Yușkov, capacitatea disponibilă din SNT-ul rusesc pentru petrolul kazah este de aproximativ 20 de milioane de tone pe an, de patru ori mai ridicată decât cea de pe ruta alternativă care presupune livrarea petrolului kazah de către petroliere prin Marea Caspică către Azerbaidjan, iar apoi exportul acestuia prin conducta petrolieră Baku-Tbilisi-Ceyhan.
În cazul deturnării transportului de petrol kazah către porturile de la Marea Baltică, cantitatea disponibilă pentru zona Mării Negre și Mării Mediterane s-ar diminua considerabil, ceea ce ar determina rafinăriile autohtone, dar și cele regionale, să liciteze pentru petrol din surse alternative.
Presa rusă a acuzat Rompetrol, fără a prezenta dovezi, că furnizează carburanți Armatei Ucrainene și a propus naționalizarea terminalului CPC de la Novorosisk. Acuzațiile au fost reluate și de Pravda, care a adăugat și Azerbaidjanul pe lista statelor care alimentează armata ucraineană. De altfel, și Uniunea Europeană recunoaște, în textul celui de-al șaselea pachet cu sancțiuni impuse Rusiei, că există riscul unei întreruperi a aprovizionării cu țiței în porturile din Marea Neagră și „recomandă” ca statele membre „să acționeze în spiritul solidarității și al cooperării regionale”.
Însă și pe partea de cerere ar putea interveni probleme suplimentare, în prezent cererea regională de țiței fiind mai redusă ca urmare a funcționării la 20% din capacitate a celei mai mari rafinării din zonă, cea a OMV de lângă Viena (cu o capacitate anuală de 10 milioane tone, cât Petrobrazi și Petromidia la un loc).
Din septembrie, grupul austriac susține că rafinăria austriacă va reveni la o capacitate normală de producție.
Iar principalul furnizor de țiței al OMV este Kazahstanul. În 2021, 38,9% din țițeiul procesat în Austria a fost de proveniență kazahă, după ce în 2019, procentul fusese de 39,2%. În plus, OMV a anunțat că nu mai procesează țiței rusesc, în procent de 7,8% în 2021, acesta urmând a fi substituit probabil tot cu țiței kazah, importat prin portul italian Trieste și adus prin conducte la rafinăria de la Schwechat.
Cu alte cuvinte, nu numai că de la 5 decembrie intră în vigoare embrago-ul total impus importului de țiței rusesc, iar oferta de țiței kazah din regiune se va micșora până primăvara viitoare, dar și cererea va crește. Iar în poziția rafinăriilor din România se va afla și cea a OMV de lângă Viena, care va licita alături de acestea pentru cantitățile mai reduse de țiței kazah, dar și pe eventualul țiței din surse alternative atât petrolului rusesc, cât și celui kazah.
