Specialiștii din administrația centrală lucrează în acest moment cu mai multe scenarii de politici fiscale care să ducă la scăderea deficitului bugetar și creșterea veniturilor la buget cu 1,1% din PIB în 2025, așa cum s-a angajat guvernul în Planul fiscal trimis la UE, au declarat pentru G4Media multiple surse oficiale. Toate scenariile implică creșteri de taxe și impozite, plus creșterea bazei de impozitare prin eliminarea unor excepții. De notat că atât liderii PSD, cât și cei PNL – partidele din coaliția de guvernare – au promis constant că nu vor crește taxele și impozitele în 2025.
Profit.ro a transmis anterior despre majorările pregăite - VEZI Ce ascunde Planul fiscal 2025-2031 - indicii că TVA, impozitul pe venit și taxarea micro vor fi mărite
VEZI AICI ȘI ULTIMA ORĂ DOCUMENT Guvernul pregătește majorarea impozitului pe dividende la 10%, impozitarea altor forme de capital, eliminarea stimulentelor fiscale în construcții UPDATE Ciolacu, supărat pe colegii care nu se consultă cu el înainte
Planul fiscal indică în mod clar că măsurile vor fi implementate începând cu luna aprilie 2025.
În ciuda acestor promisiuni publice, scăderea rapidă a deficitului bugetar și creșterea veniturilor la buget sunt imposibile fără creșteri de taxe și impozite, după cum au declarat surse din Comisia Europeană. Guvernul și-a fixat drept țintă pentru 2024 un deficit bugetar de 6,94% din PIB, în creștere cu aproape 2 puncte procentuale față de ținta inițială, pe fondul cheltuielilor majore cu pensiile și salariile bugetarilor, cu banii alocați baronilor locali în cele patru campanii electorale, dar și cu proiecte de investiții.
Consensul piețelor este însă că deficitul bugetar va depăși 8% din PIB în acest an, chiar 9% din PIB, ceea ce va face ca presiunea pe politicile fiscale ale următorului guvern să fie și mai mare.
În acest moment există trei mari ipoteze de lucru în Ministerul Finanțelor și aparatul guvernamental, nici una însă asumată oficial din cauza sensibilității subiectului în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale și locale.
Toate cele trei variante se adaugă la câteva măsuri de bază: creșterea impozitivului pe dividende (cel mai probabil de la 8% la 10%), creșterea impozitului pe proprietăți începând din 2026 și scăderea plafonului la microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 88.500 de euro (cel mai probabil în trepte).
Varianta 1 de lucru include creșterea impozitului pe veniturile angajaților de la 10% la 20%, prin includerea contribuțiilor de asigurări de sănătate și aplicarea acestei cote pe toate tipurile de venituri. Această variantă ar duce la eliminarea unor excepții.
Varianta 2 prevede creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21% (cu păstrarea cotelor reduse la medicamente, alimente, horeca, hrana pentru animale) și creșterea impozitului pe venit de la 10% la 13%. În această variantă, dacă guvernul ar decide eliminarea cotelor reduse, TVA general ar putea rămâne la 19%.
Varianta 3 de lucru prevede introducerea impozitului progresiv pe venit. De remarcat că acest scenariu e susținut doar de PSD și ar putea fi aplicat dacă viitoarea coaliție guvernamentală va accepta o astfel de schimbare radicală de politică fiscală.
Important: oricare din aceste variante va fi decisă, ea se va adăuga celor trei măsuri menționate anterior – creșterea impozitivului pe dividende, creșterea impozitului pe proprietăți (mobiliare și auto) și scăderea plafonului la microîntreprinderi.
Creșterea impozitului pe proprietăți se va face în paralel cu reducerea alocărilor de la guvern către primării.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, nu a răspuns la întrebările adresate pe această temă. Premierul Marcel Ciolacu a declarat în repetate rânduri că în 2025 nu vor crește taxele. În 28 octombrie a spus că ”nu se mărește TVA-ul. Vă spun, mă tatuez pe mână, nu se mărește TVA-ul. Nu va crește nicio cotă unică. Va rămâne 10% pe venit”. El a susținut că ținta de creștere a veniturilor în 2025 de 1,1% din PIB va fi atinsă doar din ”reducerea cheltuielilor și dintr-o mult mai bună colectare. Cel puțin în zona de sănătate și mi-aș dori și în zona educației unde sunt cele mari cheltuieli în acest moment în România să fie achizițiile centralizate. La nivelul Ministerului de Finanțe, o seringă trebuie să coste la fel și la Cluj și la Buzău”. Colectarea mai bună la buget a fost promisă de toate guvernele din ultimii 30 de ani, dar partenerii din Comisia Europeană și Banca Mondială au respins constant această posibilitate.
Creșterile de taxe și impozite vor fi decise de viitorul guvern cel mai târziu în primul trimestru din 2025 și să intre în vigoare din aprilie 2025, după cum arată Planul fiscal asumat de guvern și trimis la Comisia Europeană.
Decizia privitoare la creșterile specifice de taxe și impozite va fi luată pe baza scenariilor elaborate de Banca Mondială, după cum arată același document oficial. Recomandările Băncii Mondiale, care sunt publice încă din 2023, propun și ele un mix de majorări de taxe și impozite.
De ce e obligat următorul guvern să ia măsuri pentru scăderea deficitului? Pentru că s-a angajat în fața Comisiei Europene să rezolve acest dezechilibru macroeconomic care înseamnă, de fapt, o încălcare a regulilor asumate de toate statele membre UE.
La fel de importantă însă e și reacția piețelor de pe care guvernul se împrumută pentru a finanța deficitul: lipsa unor măsuri de reducere a deficitului ar putea duce la reacție negativă, care înseamnă creșterea dobânzilor.
Ieșirea de sub control a deficitului bugetar în 2024, venită ca urmare a creșterilor de salarii pentru bugetari și de pensii din anul electoral, a împins suma împrumuturilor realizate de Guvern la un nou record, după cum arată o analiză Economedia. Guvernul PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu a ajuns cu împrumuturile la 213 miliarde de lei (42,8 miliarde de euro), în primele 10 luni din acest an, după ce în octombrie a făcut împrumuturi de 13,8 miliarde de lei. De notat că România se împrumută cu unele dintre cele mai mari dobânzi din UE.
De notat că pentru scăderea deficitului bugetar nu este obligatorie creșterea taxelor și impozitelor, ea putând fi realizată, teoretic, și doar prin scăderea rapidă a cheltuielilor statului. Cu toate acestea, experiența ultimelor 3 decenii a arătat că partidele care au luat măsuri rapide și radicale de scădere a cheltuielilor publice (CDR din anii 1996-2000 și PDL din 2010-2012) au fost ulterior măturate de nemulțumirea populară.
