UniCredit se așteaptă la o creștere economică de 0,6% în acest an, comparativ cu estimarea anterioară de 1%, și de 1,5% anul următor, proiecție rectificată de la 1,8%, ca urmare a unor cifre mai mici de consum și investiții, deși perspectivele de export s-au îmbunătățit și riscurile comerciale s-au redus după acordul dintre UE și SUA.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
„Planul de investiții pentru 2025 se ridică la 7,8% din PIB, iar 10 miliarde euro mai trebuie cheltuiți în cadrul PNRR în perioada 2025-2026. Cu toate acestea, guvernul trebuie să facă loc investițiilor prin aplicarea unor măsuri de reducere a costurilor, a căror implementare necesită mai mult timp decât anunțase anterior coaliția de guvernare”, arată o analiză a UniCredit România, semnată de economiștii Anca Maria Negrescu și Alexander Ragea.
Deficitul bugetar ar trebui să scadă de la 9,3% din PIB în 2024, apropiat de nivelul record din 2009, la 8,4% în acest an (peste ținta inițială de 7%) și 6% în 2026.
Deși PIB ajustat a crescut în termeni trimestriali cu 1,2% în trimestrul al doilea, după o stagnare în trimestrul precedent, creșterea anuală a rămas la 0,3%.
Consumul privat a contribuit cu 0,5 puncte procentuale la creșterea anulă de 0,3%, într-o perioadă în care inflația a fost în scădere și creșterea nominală a salariilor era încă ridicată, notează UniCredit, iar contribuția consumului guvernamental a fost de -0,3 pp. În același timp, formarea brută de capital fix, adică investițiile, a avut o contribuție negativă (-0,1 pp) la creșterea PIB, la fel exportul net (-0,7 pp) .
Economiștii băncii notează că cererea internă a continuat să slăbească, în timp exporturile nete s-au îmbunătățit. Datele sugerează, arată economiștii, o cvasi-stagnare a activității în a doua jumătate a anului 2025, deși se așteaptă o ușoară revenire a PIB-ului în trimestrul 3, pe fondul unei dinamici sectoriale mixte.
„Ne așteptăm ca creșterea deficitului comercial să se tempereze pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul anului, importurile încetinind din cauza consumului mai slab, deși exporturile vor continua să fie afectate de cererea externă încă slabă și de efectele războiului comercial asupra economiei UE”, arată economiștii UniCredit.
Vânzările cu amănuntul au scăzut, în termeni lunari, cu 4% în august, după creșteri de 0,3% și 1,1% în precedentele două luni, când consumatorii au făcut stocuri în anticiparea creșterii TVA și a accizelor începând cu luna august.
Economiștii explică scăderea vânzărilor prin scăderea puterii de cumpărare a populației, în condițiile încetinirii creșterilor salariale nominale și ale inflației de aproape 10%. Așa cum Profit.ro scris anterior, salariile au scăzut în termeni reali în august cu cea mai mare rată din ultimii 15 ani, de la austeritatea din 2010-2011.
UniCredit se așteaptă la o tăiere a dobânzii de către BNR în a doua jumătate a anului viitor, când inflația se va întoarce spre intervalul țintă al băncii centrale.
Anul 2025 trebuia să fie primul dintr-o serie de revenire, după creșterile relativ modeste de 2,3% din 2023 și 0,9% din 2024, după cum arătau prognozele economiștilor din urmă cu aproximativ un an.
Însă, prognozele au fost reduse cu fiecare actualizare a economiștilor și nu numai creșterea pe acest an a fost tăiată, ci și cea estimată pentru 2026, care nu se mai anunță nici el un an al relansării, cel puțin nu al unei relansări spectaculoase.
ING Bank estimează o creștere de 0,3% în acest an și 1,4% în 2026, în timp ce Erste păstrează prognozele mai optimiste, la 1,3% pentru 2025 și 2,1% pentru 2026, ambele însă sub mediile regionale (2,3%, respectiv 2,6%).
