în timp ce rezervele de aur ale României se situează tot la aproximativ 103,6 tone, un nivel la care stagnează de mai mulți ani, rezervele de aur ale Ungariei au ajuns la un nivel record, de 110 tone.
Banca Națională a Ungariei (MNB) a demarat o strategie agresivă de achiziții de aur.
Un alt aspect notabil al rezervelor de aur ale României este locul unde sunt depozitate. 60% (aproximativ 60 de tone) din aurul României se află în seifurile Băncii Angliei din Londra, arată Agerpres.
Pe de altă parte, Ungaria se concentrează din ce în ce mai mult pe prezența fizică și disponibilitatea strategică a rezervelor de aur.
Banca Națională a Ungariei a deținut rezerve de aur de la înființarea sa în 1924, dar deținerile sale au fluctuat foarte mult de-a lungul timpului. Rezervele de aur au crescut până la cel de-al Doilea Război Mondial, iar la sfârșitul războiului, MNB a evacuat aproximativ 30 de tone de lingouri și monede de aur în Austria. După război, rezervele de aur au fost returnate Ungariei și au sprijinit stabilizarea economiei și consolidarea financiară.
După schimbarea de regim, rezervele de aur ale Ungariei au fost reduse în mai multe etape la un nivel minim de aproximativ 3,1 tone. Având în vedere obiectivele strategice naționale și economice pe termen lung, MNB a crescut rezervele de aur de peste zece ori în 2018, până la 31,5 tone, și apoi le-a triplat în 2021, la 94,5 tone. În 2024, anul centenarului înființării sale, Banca Națională a Ungariei a decis să majoreze rezervele de aur de la 94,5 tone până la 110 tone.
Ca urmare a achizițiilor recente ale MNB, cantitatea de aur pe cap de locuitor în Ungaria a crescut de la 0,32 uncii la 0,37 de uncii, ceea ce face din Ungaria deținătoarea celor mai mari rezerve de aur pe cap de locuitor din întreaga Europă Centrală și de Est.
Strategia Ungariei de a-și crește rezervele de aur face parte dintr-un fenomen global. În 2025, cererea globală de aur a atins un record istoric de peste 5.000 de tone. Statele Unite au de departe cele mai mari rezerve de aur din lume, cu peste 8.100 de tone, urmate de Germania (3.350 de tone), apoi Italia și Franța (ambele cu peste 2.400 de tone).
Deși volumul achizițiilor băncilor centrale a scăzut în 2025, acesta a rămas excepțional de ridicat: în total, aproximativ 860 de tone de aur au fost achiziționate de băncile centrale ale lumii, cu mult peste media din deceniul precedent.
Cel mai mare cumpărător a fost Polonia, care a acumulat peste 80 de tone singură, dar Kazahstanul și Brazilia au rămas, de asemenea, cumpărători semnificativi.
La finele anului 2024, Banca Națională a Ungariei a achiziționat 14,5 tone de aur și a intrat în rândul multor bănci centrale care și-au mărit rezervele de aur în ultimii trei ani.
Astfel, pentru prima oară în istoria modernă, Ungaria, care în primăvara 2024 avea 94,5 tone, deținea de la acel moment mai multe rezerve de aur decât România.
În aceeași listă se află Polonia, Turcia, Serbia și țări precum China, India, Singapore.
Potrivit datelor Băncii Naționale a României, deținerile oficiale de aur ale țării erau atunci tot de 103,6 tone. Dintre acestea, aproximativ 61 de tone (sau 59%) sunt deținute în seifurile Băncii Angliei.
