Există însă și vești bune. România ar urma să depășească primul loc al celui mai ridicat deficit bugetar, inflația este așteptată să se tempereze semnificativ, economia să crească mai aproape de media regiune în 2027 și dobânzile să scadă.
Pe de altă parte, riscurile semnificative vin din zona politică, inclusiv perspectiva unor noi guverne populiste, anti-UE.
Economiile țărilor din Europa Centrală și de Est ar urma să crească cu 2-3% în acest an. România și Slovacia fac însă notă discordantă, în contextul consolidării fiscale, în timp ce Ungaria va fi trasă în jos de investițiile reduse, arată cel mai recent raport trimestrial al UniCredit Bank, analizat de Profit.ro.
Economiștii băncii italiene au revizuit de la 1% la 0,2% creșterea economică a României în acest an, o nouă ajustare descendentă după cea din primăvară, de la 1,5%.
Ar fi al treilea an la rând de creștere anemică, după 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025.
Media creșterii pentru regiune este estimată la 2% în acest an și la 2,5% în 2027, o accelerare ușoară adusă de îmbunătățirea mediului extern, ca urmare a stimulului fiscal german.
Anul viitor, economia românească ar urma să accelereze la 2,3% pe an, aproape de media regională, arată estimările UniCredit.
O creștere economică mai amplă ar putea veni în regiune din efecte mai puternice ale stimulului german și dinspre cheltuielile mai mari de înarmare la nivel European, mai arată analiștii băncii italiene.
Rata anuală a inflației a fost revizuită în jos de la 6,7% la 5,5% la finele acestui an, pe fondul unor estimări în scădere privind prețurile la energie și alimente, cu o nouă scădere a inflației la 3,3% anul următor, rate care vor fi însă printre cele mai ridicate din regiune.
Rata inflației a urcat la 10,9% pe an în mai, fiind în creștere începând cu martie. România și Bulgaria a avut cele mai mari influențe inflaționiste dinspre scumpirea carburanților din regiune, arată UniCredit.
„Inflația ar putea scădea brusc deja de la mijlocul anului 2026, pe măsură ce din baza anuală dispar șocurile de pe partea ofertei. Șocul prețurilor la energie, care se estompează, și cererea slabă de consum ar putea reduce și mai mult inflația în a doua jumătate a anului 2027”, arată analiștii UniCredit.
Scăderea inflației va permite BNR, din a doua parte a anului viitor, să reducă dobânda cheie de la nivelul curent de 6,5% pe an până la 6% la finele lui 2027, nivel însă care va rămâne cel mai ridicat din regiune.
România ar urma să părăsească prima poziție în topul țărilor cu cel mai ridicat deficit bugetar, de la 7,9% din PIB în 2025, la 6,2% în 2026 și 5,1% în 2027, în continuare însă semnificativ peste media regională.
„Ajustarea continuă a României ar putea fi încetinită de instabilitatea politică”, cred economiștii băncii italiene.
Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură a PSD și AUR în luna mai. Negocierile pentru formarea unui nou cabinet au eșuat și premierul propus Adrian Veștea nu a obținut voturile necesare în Parlament.
Polonia ar urma să treacă pe primul loc al deficitului în acest an, la 6,5% din PIB – economiștii cred că ajustarea va fi amânată până după alegerile din 2027 – urmată de Ungaria, cu 6,3, și pentru care noile planuri fiscale sunt așteptate în octombrie, potrivit anunțurilor noului guvern.
„O nouă creștere a prețurilor la energie sau o creștere mai slabă ar putea înrăutăți rapid indicatorii fiscali, în special în țările cu deficit ridicat, readucând în prim-plan riscurile de retrogradare a ratingului”, avertizează UniCredit, menționând riscurile venite dintr-o nouă închidere a Strâmtorii Ormuz.
Ca avertisment la adresa prognozei, special pentru România și Polonia, UniCredit menționează riscurile politice, care să ducă la o trecere spre „guverne populiste, anti UE”.
„Deprecierea leului a accelerat ca urmare a riscurilor politice. Ne așteptăm ca banda EUR/RON 5,2-5,3 să țină în 2026”, arată UniCredit, care pentru 2027 vede însă o creștere a cursului la 5,33 lei pentru un euro, comparativ cu 5,25 anterior.
Ca urmare a combinației de creștere economică redusă și deficit bugetar ridicat, datoria publică va urca la aproape 63% din PIB în acest an și la aproape 66% anul următor, de la sub 60% la finele lui 2025.
România are în continuare cele mai ridicate costuri de finanțare, cu spread-uri de două sau trei ori mai mari decât ale Ungariei, sau Poloniei pentru împrumuturile în euro.
