DOCUMENT Cartea electronică de identitate. Statul slab: Doar 2,3 milioane români, jumătate din estimări, au noul buletin cu bani PNRR. Peste jumătate din fonduri, pierdute. 92% au ales însă buletinul cu cip. Județele cu rată mare de refuz

Buletinele electronice mai sunt asigurate gratuit din banii PNRR doar până la finele lui august, iar din septembrie Guvernul ar trebui să asigure gratuitatea din alte surse.

Județele în care un procent mai ridicat de cetățeni au preferat vechiul buletin sunt Tulcea, Argeș, Ialomița și Buzău.    

Buletinele electronice au început să fie emise într-un proiect pilot în 2021 în Cluj, iar până la finele anului 2023 ar fi trebuit să înceapă să fie emise și în București, respectiv în toată țara, dar acest lucru s-a întâmplat abia din aprilie-mai 2025, cu un an înainte de finalizarea PNRR. 

Noul document va înlocui treptat, până în august 2031, actuala carte de identitate.

Până la finele lunii august a.c., limita de implementare a PNRR, Guvernul ar fi trebuit să elibereze în mod gratuit 5 milioane de cărți electronice de identitate, exclusiv în baza finanțării din PNRR, în valoare de 70 milioane euro. 

După cum a anunțat Profit.ro, anul trecut Guvernul Bolojan a redus însă de la 5 milioane la 3,5 milioane de cetățeni numărul de beneficiari care vor primi gratuit cartea electronică de identitate cu banii din PNRR. Astfel, Guvernul a pierdut 21 milioane euro din PNRR, ca fonduri alocate implementării noilor buletine.

Ulterior, România a revizuit și această țintă și a redus-o la 2,1 milioane de cărți electronice de identitate eliberate cu banii din PNRR. 

Forma revizuită a PNRR are o alocare financiară totală de 29,4 milioane de euro, însemnând că România a mai pierdut mai mult de jumătate (57%) din banii PNRR prevăzuți pentru CEI, adică peste 40 milioane euro. 

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Arme fabricate 100% în România. A fost încheiat totuși un contract pentru armament de infanterie (SAI), finanțat cu 816 milioane euro din SAFE

Întârzierea implementării noului buletin a fost corelată cu o altă incapacitate a administrației publice, și anume cea de a se dota cu echipamente necesare citirii noilor acte de identitate.

Astfel, persoanele care au buletine electronice au sesizat Guvernului probleme în relația cu statul, dar și cu alte autorități, care fie nu dispun de echipamente pentru a citi noile cărți de identitate, fie pun oamenii să aducă ei documentele deja încărcate electronic în sistem sau pun cetățeni și chiar angajatori să vină la ghișeul instituțiilor.

Ca urmare, au apărut inițiative legislative prin care datele privind identitatea persoanei și, după caz, domiciliul ori reședința acesteia să fie verificate direct de autorități prin Registrul național de evidență a persoanelor, fără c administrația să mai poată solicita ori reține copia actului de identitate.

Fostul ministru al Digitalizării din perioada decembrie 2020 - septembrie 2021, în Guvernul Cîțu, Ciprian Teleman, cel care a negociat cu oficialii Comisiei Europene inclusiv introducerea cărții electronice de identitate, a simțit pe propria piele ce înseamnă birocrația din România în obținerea acestui document.

Între timp, a fost dezvoltată o aplicație mobilă oficială pentru citirea datelor înscrise pe CEI, disponibilă în Google Play și App Store. Aplicația RO CEI Reader funcționează, în acest moment, pe dispozitivele mobile cu sistem de operare minim Android 8 sau iOS 15.6, cu funcție NFC.

CITEȘTE ȘI Schimbare la buletinul electronic după zeci de reclamații. Nu veți mai fi obligați să aduceți copie după buletin sau dovada adresei de domiciliu - primă decizie

Conform unor date recente, analizate de Profit.ro și defalcate pe județe, în perioada 20.03.2025-20.07.2026, deci într-un an și 4 luni, circa 92% dintre cetățenii care și-au reînnoit sau și-au făcut buletin prima dată au ales cartea electronică de identitate. 

Județele în care s-a înregistrat cel mai mare număr de cetățeni care au ales buletinul simplu, fără cip, sunt Tulcea (19,14%), Argeș (16,51%), Ialomița (16,10%) și Buzău (15,54%).

CITEȘTE ȘI Nouă dispută pe Pilonul II. Bolojan susține planul ca fondurile de pensii să investească în industria de armament. ASF este rezervată și recomandă aviz CSAT: Nu există companii românești pe bursă, pensiile vor finanța firme străine!

Profit.ro a întrebat Ministerul Afacerilor Interne dacă sunt bani la bugetul de stat pentru a menține gratuitatea eliberării primei CEI și după terminarea sumelor din PNRR, așa cum prevede legislația în vigoare.

„Gratuitatea se aplică pe toată perioada de implementare a PNRR, în limita fondurilor alocate acestei investiții. Decizia privind finanțarea de la bugetul de stat pentru perioada ulterioară PNRR va face obiectul unei analize ulterioare, împreună cu Ministerul Finanțelor (...), în funcție de sursele de finanțare identificate la bugetul de stat”, a transmis Ministerul de Interne.

Legislația actuală prevede că, după epuizarea banilor din PNRR, contravaloarea emiterii primei cărți electronice de identitate se asigură din fonduri externe nerambursabile sau de la bugetul de stat.

Articolul 2

Asigurarea contravalorii cărților electronice de identitate în perioada de implementare a Planului național de redresare și reziliență al României, denumit în continuare P.N.R.R., se realizează din fondurile alocate cu această destinație în cadrul componentei 7 - investiția 8 - Carte de identitate electronică și semnătură digitală calificată, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

a) pentru o singură carte electronică de identitate;

b) până la atingerea țintelor aferente investiției, în conformitate cu normele legale incidente aferente P.N.R.R./Mecanismului de redresare și reziliență.

Articolul 3

După epuizarea fondurilor prevăzute la art. 2, contravaloarea cărții electronice de identitate se asigură din fonduri externe nerambursabile sau de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Interne pentru Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, denumită în continuare D.G.E.P