Creșterile de salarii acordate în cascadă, în ultimele două săptămâni, de Guvern și de Parlament înseamnă un efort bugetar suplimentar de cel puțin 5,5 miliarde lei, în 2016. Astfel, deficitul bugetar va ajunge la cel puțin 3,2% din PIB, anul viitor, deși ținta asumată atât prin legislația națională, cât și prin tratatele europene era de 1,1% din PIB.
Majorările salariale din educație, de 15%, suplimentează cheltuielile de personal cu 1,66 miliarde lei, anul viitor, iar cele din sănătate, de 25%, înseamnă alte 1,7 miliarde lei în plus.
Creșterea cu 10% a salariilor și pentru ceilalți bugetari, votată miercuri în Parlament, este evaluată de președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, la 3,7 miliarde lei brut, însemnând 2,1 miliarde lei net, în 2016. “Impactul măsurilor anunțate anterior asupra deficitului bugetar era până ieri (11 octombrie - n.r.) de 2,7-2,8% din PIB. Cu măsura de creștere a salariilor cu 10% va depăși 3,2% din PIB”, a declarat Dumitru pentru Profit.ro.
În prezent, în sistemul bugetar - administrație, apărare, ordine publică, educație, sănătate, asistență socială - sunt angajate 1,16 milioane de persoane. Salariile din administrație, apărare și ordine publică sunt în medie de 2.550 lei pe lună, în timp ce în educație și în sănătate, unde lucrează 360.000, respectiv 190.000 de persoane, media este de 1.550 lei pe lună.
Limită de cheltuieli cu salariile
Cheltuielile totale cu personalul sunt programate, pentru acest an, la la 44,8 miliarde lei, cu 8,7 miliarde lei mai mari decât anul trecut. Conform Strategiei fiscal-bugetare 2015-2017, pe baza căreia trebuie construit bugetul, cheltuielile de personal ar trebui să se încadreze în suma de 49,35 miliarde lei în 2016 și de 50,85 miliarde lei în 2017.
Cheltuielile de personal reprezintă, alături de deficitul bugetar, una dintre țintele fiscale riguros urmărite atât de Fondul Monetar Internațional, cât și de Comisia Europeană și stabilite prin Strategia fiscal-bugetară. Derapajul bugetar din anii 2008- 2010 a fost generat, în principal, de avalanșa de majorări salariale, acordarea de sporuri și mărirea numărului de posturi plătite de stat, care au urcat deficitul bugetar la 7,2% din PIB în 2009.
Legi făcute pentru a nu fi respectate
Documentele de la care guvernul ar trebui să pornească atunci când își formulează politicile și scrie bugetul - legea finanțelor publice, legea responsabilității fiscale, strategia fiscal-bugetară, Compactul fiscal parafat la nivel european - au fost ignorate, în repetate rânduri, fiind acordate derogări pentru a putea lua măsuri populiste.
În ultimele luni, însă, nu a mai fost respectat absolut niciun angajament. ”Toate regulile au fost grosolan încălcate. Nu este deloc o abordare bună pentru economie pentru că, pe termen mediu și lung, când ne vom confrunta cu o nouă criză - care este inevitabilă - vom fi dezarmați”, spune Ionuț Dumitru, care crede că nu va mai exista ”spațiu de manevră pentru contracararea deciziilor și nici nu va mai avea nimeni curajul să își asume politic o nouă tăiere de salarii”.
Noul guvern ar putea reevalua majorările
Prin urmare, noul guvern ar trebui să reevalueze situația bugetară care se conturează pentru 2016 și, eventual, să renunțe la unele măsuri, adaugă Dumitru.
Dacă ar respecta legislația, noul guvern ar trebui să adopte principiile prevăzute de Strategia fiscal-bugetară, care prevede că deficitul bugetar, conform ESA, ar trebui să fie de cel mult 1,1% din PIB (la care se poate adaugă 0,25% pentru cofinanțarea proiectelor din fonduri europene), atît în 2016, cât și în 2017. Cheltuielile bugetare totale trebuie să fie de 33,7% din PIB în 2016 și de 33% din PIB în 2017.
Responsabilitatea fiscală, ignorată articol cu articol
”Ponderea în PIB a cheltuielilor totale se menține pe un trend descendent pe termen mediu, în principal datorită traiectoriei cheltuielilor de personal, a celor cu bunuri și servicii și a celor cu asistența socială”, se arată în documentul menționat.
Strategia fiscal-bugetară este referință și pentru Legea responsabilității fiscale nr. 69/2010. În această lege, la articolul 9, se arată că ”nu pot fi promovate acte normative cu mai puțin de 180 de zile înainte de încetarea mandatului guvernului care conduc la creșterea cheltuielilor de personal” și ”cheltuielile de personal totale ale bugetului general consolidat nu pot fi majorate pe parcursul anului bugetar prin rectificări”. Ambele prevederi au fost încălcate.
Un alt articol care impune restricții este articolul 16: ”cheltuielile totale ale bugetului general consolidat pot fi suplimentate cu ocazia rectificărilor bugetare numai pentru plata serviciului datoriei publice și a contibuției României la bugetul Uniunii Europene”. Iar la articolul 24, se stabilește că ”în legile bugetare anuale nu pot fi aduse modificări care să conducă la deteriorarea soldului bugetului general consolidat prevăzut în strategia fiscal bugetară creșterea cheltuielilor și plafonului de îndatorare”.
Actul normativ nu este destul de constrângător pentru Executiv, cu toate că la articolul 52 se prevede că „încălcarea prevederilor prezentei legi de către membrii Guvernului atrage răspunderea politică solidară cu ceilalți membri ai Guvernului, conform Constituției României și a Legii 115/1999 privind răspunderea ministerială”.
Bugetul pentru 2016 ar fi trebuit să fie aprobat de Guvern până pe 1 noiembrie, conform legii finanțelor publice, și trimis în Parlament până pe 15 noiembrie.
Creșterea cheltuielilor bugetar, depășirea țintei de deficit bugetar, acordul deraiat cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană lasă noului guvern temele unui scenariu greu de gestionat, iar consensul parlamentarilor pentru majorările de salarii arată că sprijinul politic pentru impunerea disciplinei fiscal-bugetare, mai ales în an electoral, va fi o misiune complicată.
