CNBC a discutat cu peste 30 de bancheri din bănci centrale, politicieni și oficiali prezenți la reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale de la Washington, care au identificat principalele riscuri economice generate de conflictul dintre Statele Unite și Iran, notează News.ro.
Interviurile au avut loc înainte ca Iranul să anunțe vineri că Strâmtoarea Ormuz este deschisă traficului comercial în timpul armistițiului dintre Israel și Liban și înainte ca Teheranul să declare sâmbătă că strâmtoarea este din nou restricționată, acuzând Washingtonul că nu și-a respectat angajamentele.
Președintele american Donald Trump a mulțumit Iranului pentru redeschiderea strâmtorii, dar a precizat că blocada navală americană asupra porturilor iraniene va continua până la încheierea unui acord cu Teheranul.
Conflictul cu Iranul a dominat discuțiile din cadrul reuniunii, în contextul incertitudinii privind evoluția sa. Trump a declarat recent că războiul ”ar trebui să se încheie destul de curând”, însă anterior afirmase că ar putea dura încă două sau trei săptămâni, iar mesajele contradictorii venite din Washington și Teheran au amplificat incertitudinea.
Pierre Gramegna, director general al Mecanismului European de Stabilitate, a spus că impactul războiului este deja vizibil.
”Uitați-vă la inflație în ultimele luni. Uitați-vă la ce se întâmplă la benzinării în întreaga lume. Impactul este evident”, a declarat acesta.
El a adăugat, citându-l pe scriitorul columbian Gabriel García Márquez, că ”este mai ușor să începi un război decât să îl închei”.
Mulți oficiali au atras atenția asupra combinației periculoase dintre creșterea inflației și încetinirea economiei, scenariu cunoscut drept stagflație.
Gramegna a avertizat că dacă războiul continuă și Strâmtoarea Ormuz este blocată complet sau parțial, inflația ar putea crește cu peste 1% sau chiar 1,5% în acest an. Într-un scenariu mai grav, creșterea ar putea ajunge la 2,5%, ceea ce ar declanșa stagflația la nivel global
Ministrul grec de Finanțe, Kyriakos Pierrakakis, a avertizat că lumea ar putea intra într-o criză energetică majoră.
El a subliniat că aproximativ o treime din îngrășămintele mondiale tranzitează Strâmtoarea Ormuz, alături de sulf, heliu și produse petrochimice, ceea ce face din blocarea acestei rute un risc major pentru economia globală.
Ministrul de Finanțe al Noii Zeelande, Nicola Willis, a spus că într-un scenariu extrem petrolul ar putea rămâne blocat în Orientul Mijlociu, fără să ajungă la rafinăriile din Asia de Sud-Est, ceea ce ar putea provoca penurie de combustibili.
Mulți oficiali au spus că este extrem de dificil să facă prognoze economice din cauza incertitudinii legate de durata războiului.
Ministrul suedez de Finanțe, Elisabeth Svantesson, a declarat că ”este imposibil de prezis ce se va întâmpla”.
Guvernatorul Băncii Finlandei, Olli Rehn, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a spus că BCE nu a decis încă direcția viitoare a dobânzilor, deoarece evoluțiile conflictului pot schimba rapid perspectivele economice.
Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a descris situația drept ”foarte opacă și foarte incertă”, adăugând că deciziile de politică monetară vor fi luate de la o ședință la alta.
În ciuda tensiunilor geopolitice, piețele financiare au arătat până acum o reziliență surprinzătoare. Bursa americană a atins noi recorduri, iar indicele global MSCI pentru piețele din afara SUA a recuperat mare parte din pierderile înregistrate după izbucnirea războiului.
Totuși, unii oficiali avertizează că efectele reale asupra economiei ar putea apărea cu întârziere.
Martins Kazaks, guvernatorul băncii centrale a Letoniei, a spus că impactul asupra lanțurilor de aprovizionare va deveni vizibil abia atunci când transporturile maritime întârziate vor începe să afecteze livrările de energie și materii prime.
Oficialii spun că, deocamdată, economia globală se confruntă cu o perioadă de ”ceață” și incertitudine, în care evoluția conflictului din Orientul Mijlociu va juca un rol decisiv.
