Următorul obiectiv major de țară al României, după aderarea la spațiul Schengen, este aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), cunoscută informal sub denumirea de “clubul bogaților”. Cu ce beneficii vine acest statut și ce obligații presupune, a explicat, pentru Profit.ro, Mihai Precup, secretar de stat în Cancelaria prim-ministrului și unul dintre personajele cheie în pregătirea aderării țării la acest organism.
“Aderarea României la OECD ar fi recunoașterea faptului că țara noastră a înregistrat un progres economic și o creștere a nivelului de trai care este cât se poate de vizibilă. Este și un indicator important de încredere pentru investitorii străini. Ca membru, OECD, România va putea lua parte la decizii globale”, spune Mihai Precup.
El continuă. “Cunoscută informal sub denumirea de “clubul bogaților”, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) este un organism internațional în care se află, în acest moment, 38 de state din toată lumea, care au atins un anumit nivel de maturitate atât din punct de vedere economic, cât și social. Mai precis, OECD cuprinde țările dezvoltate ale lumii, iar dupa aproape de 20 de ani de discuții, România a primit undă verde să înceapă parcursul de aderare pe data de 25 ianuarie 2022.
Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă OECD, este necesar să înțelegem principiile de la care pleacă mecanismul de funcționare a organizației. Astfel, ideea de la care pornește funcționarea OECD este “better policies for better lives” („politici mai bune pentru vieți mai bune”).
Este foarte important să insistăm pe acest termen pentru că, plecând de la el, înțelegem și care sunt criteriile de aderare, dar și obligațiile pe care le vom avea după aderarea la OECD.
OECD, un club de țări care aplică standarde de bună practică
Pe scurt, așa cum se arată și în descrierea oficială a organizației, OECD înseamnă standarde, politici și bune practici. Practic, de la ideea asta plecăm, asta este ideea centrală a OECD. Statele membre aderă la OECD dacă aplică anumite standarde și dacă au bune practici în diverse domenii.
Dacă faci dovada că ai aceleași valori comune, că pe domeniile pe care vor ei să le bifezi, ai niște standarde înalte, aplici bune practici și derulezi, ca stat, un anumit tip de politici publice, atunci devii membru al OECD.
Bun, plecând de la acest lucru, România, ca să adere la OECD, trebuie să bifeze 26 de astfel de jaloane/milestones la care să demonstreze că aplică standardele și bunele practici. În anul 2024 au fost închise 12 de astfel de jaloane, adică toate evaluările pe care ni le propusesem pentru anul trecut. Mai avem 13 jaloane de închis.
Cele 26 de jaloane pe care trebuie să le îndeplinim pentru aderare sunt enumerate în foaia de parcurs:
Jaloanele țin de o variată gamă de domenii de la guvernanța corporativă și politici în educație până la agricultură, muncă, sănătate sau concurență.
La capătul fiecărei discuții primim un așa-numit aviz formal. Asta înseamnă că acel capitol a fost încheiat. Până acum, am primit aviz formal în domeniul muncii și solidarității sociale de la Comitetul pentru Muncă și Afaceri Sociale, am primit aviz formal de la Comitetul pentru Politici de Reglementare, am primit aviz din partea Comitetului pentru Politici Educaționale, la fel și din partea Comitetului pentru Concurență.
Beneficii ale statutului de membru al OECD
Aderarea României la OECD nu ar fi altceva decât recunoașterea faptului că țara noastră a înregistrat un progres economic și o creștere a nivelului de trai care este cât se poate de vizibilă. Astfel, un exemplu sugestiv pentru ceea ce înseamnă creșterea nivelului de trai este totalul sumelor pe care românii le cheltuie anual în străinătate pe vacanțe.
Dacă în urmă cu 8 ani se cheltuiau în jur de 3 miliarde de euro pe an, în 2024 românii au lăsat în străinătate aproape 10 miliarde de euro, adică de trei ori mai mult. Acesta este semnul că avem creștere, există un proces foarte susținut de convergență către media puterii de cumpărare la nivel european.
Un alt beneficiu ar fi că statutul de membru OCDE este un indicator important de încredere pentru investitorii străini. Acest lucru vine direct cu o serie de beneficii atât la nivelul investițiilor străine directe, cât și la încrederea piețelor internaționale în stabilitatea economică internă.
Un alt beneficiu important pentru România, mai ales în contextul discuțiilor cu ratingul suveran, este că încrederea va fi reflectată și în ratingurile de țară, cu o importanță majoră pentru condițiile accesării piețelor financiare internaționale. Altfel spus, ne vom putea împrumuta la dobânzi mai mici de pe piețele internaționale pentru că, fiind membri ai OECD, investitorii au o încredere mai mari să ne dea bani cu împrumut, statutul de membru reprezentând o etichetă și o garanție pentru ei.
Statutul de membru va permite României să beneficieze în mod nemijlocit de expertiză diversă, din partea unor democrații consacrate și economii consolidate, pe diferite probleme emergente, pentru a ne îmbunătăți politicile publice în mod constant.
Participarea României la decizii globale
Un aspect mai puțin cunoscut este faptul că aderarea la OECD oferă României acces la structurile de luare a deciziilor globale. Fiecare stat membru are un reprezentant permanent la OECD, de obicei un ambasador, care participă la Consiliul OECD, organismul suprem de decizie.
Pe lângă aceasta, OECD include peste 300 de comitete, grupuri de lucru și task force-uri care abordează subiecte precum economia, educația, fiscalitatea, mediul, digitalizarea, comerțul și sănătatea. Țările membre trimit experți în aceste comitete, influențând standardele internaționale și politicile globale.
OECD colaborează strâns cu organizații internaționale precum ONU, FMI, Banca Mondială, OMC, G20 și UE, contribuind la dezvoltarea de strategii economice globale. Astfel, România nu doar că se aliniază la standardele internaționale, dar poate participa activ la elaborarea acestora.
Obligațiile unei țări membre
În termeni de obligații ale statelor membre, acestea sunt stabilite în principal prin Convenția OECD, semnată la 14 decembrie 1960 și intrată în vigoare la 30 septembrie 1961. Acest document fundamental definește obiectivele organizației și angajamentele asumate de statele membre.
Convenția OECD stabilește o serie de îndatoriri ale statelor membre, care sunt trasate mai mult ca un cadru general, mai puțin ca obligații în sensul strict al cuvântului.
Pe lângă beneficii, statutul de membru OECD vine și cu responsabilități. Statele membre trebuie să mențină standardele adoptate, să promoveze politici publice eficiente și să respecte valorile comune ale organizației. De asemenea, ele trebuie să fie transparente în raportarea datelor economice și să colaboreze activ în cadrul OECD.
Convenția OECD, documentul fundamental al organizației, stabilește principiile de bază ale aderării, inclusiv angajamentele legate de utilizarea eficientă a resurselor economice, sprijinirea cercetării și formării profesionale, promovarea stabilității financiare și eliminarea barierelor comerciale.
De asemenea, statele membre sunt obligate să mențină un schimb constant de informații și să coopereze în domenii-cheie”.
