Avem un sfert de milion de profesori. 1 la 13 elevi. Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani nu ating însă nivelul minim de competență la citire și științe

„Este esențial să îmbunătățim și din perspectivă financiară statutul cadrului didactic”, a declarat președintele Nicușor Dan, pe 7 septembrie, la deschiderea anului școlar, la Școala Gimnazială nr. 1 din Curcani, județul Călărași.

VEZI ȘI VIDEO Ministrul Educației arată cum s-a ajuns la rezultatele slabe Pisa. Mihai Dimian: Noi nu dăm teste pe computer! Nu știm să aplicăm cunoștințe sau competențe dezvoltate - Maratonul Profit.ro Viitor pentru România

El a afirmat și că societatea românească „nu valorizează profesorul așa cum ar trebui” și că educația nu a beneficiat, de-a lungul anilor, de finanțarea necesară.

Declarația a venit cu o zi înainte de publicarea rezultatelor PISA 2025, care arată că elevii români continuă să obțină rezultate sub media OECD la matematică, citire și științe.

Aproape un sfert de milion de cadre didactice

În anul școlar 2024-2025, sistemul preuniversitar avea aproximativ 2,869 milioane de elevi și preșcolari. Raportul oficial al Ministerului Educației arată că efectivele de elevi sunt în scădere de mai mulți ani, cu excepția anului școlar 2021-2022.

CITEȘTE ȘI VIDEO Incident grav. Tren deraiat, 20 de persoane rănite în Franța

La aceștia se adaugă un corp didactic de peste 220.000 de persoane în preuniversitar. În învățământul superior mai lucrau 27.244 de cadre didactice, astfel încât întregul sistem de educație ajunge la aproximativ un sfert de milion de cadre didactice, conform datelor analizate de Profit.ro.

Strict statistic, în preuniversitar rezultă un raport de aproximativ un cadru didactic la 13 elevi. Cifra nu trebuie confundată cu dimensiunea medie a clasei: același sistem avea în 2024-2025 aproximativ 20,3 elevi pe clasă, deoarece un profesor lucrează cu mai multe clase, iar raportul general include toate nivelurile și formele de învățământ.

Profesorii reprezintă și una dintre marile categorii profesionale ale economiei. În clasificarea ISCO-08 utilizată de Eurostat, „Teaching professionals” formează o categorie distinctă, alături de specialiștii din sănătate, IT, inginerie sau administrație. Datele privind populația ocupată sunt publicate la nivel de două cifre ISCO în setul Eurostat lfsa_egai2d.

PISA: 52% dintre elevi sub nivelul minim la matematică

La matematică, numai 48% dintre elevii români de 15 ani ating cel puțin nivelul 2, considerat pragul minim de competență în evaluarea PISA. În consecință, 52% se situează sub acest nivel. Media OECD este de 65% dintre elevi care ating sau depășesc pragul.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Omar Hayssam a fost eliberat condiționat din închisoare

La citire, 52% dintre elevii români ating nivelul minim, față de 69% în OECD. Asta înseamnă că 48% sunt sub nivelul de bază. Nivelul 2 presupune, între altele, capacitatea elevului de a identifica ideea principală a unui text de lungime moderată și de a găsi informații după criterii explicite.

La științe, 54% dintre elevii români ating pragul minim, față de 74% media OECD, astfel că 46% rămân sub acesta. Numai 2% dintre elevii români ating nivelurile 5 sau 6, corespunzătoare performanțelor ridicate, față de 7% în OECD.

Rezultatele României au rămas aproximativ la nivelul din 2022 la matematică și științe, dar au scăzut la citire. Pe termen mai lung, față de 2015, ponderea elevilor cu performanțe sub nivelul minim a crescut cu 12 puncte procentuale la matematică, nouă puncte la citire și șapte puncte la științe.

Diferența nu este doar una de efective

Datele nu permit stabilirea unei relații directe între numărul cadrelor didactice, nivelul salariilor acestora și rezultatele elevilor. Ele arată însă dimensiunea sistemului:

CITEȘTE ȘI Nicușor Dan: Toți românii au fost americani o zi! Comentariu în The Washington Times

România are aproximativ un sfert de milion de cadre didactice și una dintre cele mai numeroase categorii profesionale dedicate educației, în timp ce între 46% și 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim de competență în cele trei domenii principale măsurate de PISA.

Diferențe mari între copii

OECD indică și o problemă puternică de echitate. În 2025, diferența la științe dintre elevii români din sfertul cel mai favorizat și cei din sfertul cel mai dezavantajat socio-economic a ajuns la 122 de puncte, față de 85 de puncte în medie în OECD.

În România, statutul socio-economic explică 22% din variația performanțelor la științe, aproape dublu față de media OECD, de 12%.