La polul opus se află state precum Suedia, Cehia, Danemarca și Ungaria, cu cele mai mici rate anuale.
În România, inflația s-a încadrat pe un trend descendent, în ultimele luni, aceasta reducându-se după luna mai, când atingea 9,7%, la 9,2%, în iunie, respectiv 8,2%, în iulie. Anul trecut, procentul era de 6,6%, în luna iulie, scrie News.ro
”Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Suedia (0,3%), Cehia (1,3%), Danemarca și Ungaria (ambele 1,6%). Cele mai ridicate rate anuale au fost consemnate în România (8,2%), Lituania (5,4%), Cipru și Bulgaria (ambele 4,4%)”, informează Eurostat.
Comparativ cu luna iunie 2026, inflația anuală a scăzut, în iulie, în cincisprezece state membre, a rămas stabilă în trei și a crescut în nouă.
În iulie 2026, rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,9%, față de 2,8%, în iunie. Cu un an în urmă, rata era de 2,0%.
La nivelul UE, rata anuală a inflației a fost de 3,0% în iulie 2026, în creștere față de 2,9% în iunie, în timp ce în urmă cu un an rata era de 2,4%.
În iulie 2026, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit dinspre servicii (+1,55 puncte procentuale), energie (+0,94 puncte procentuale), bunurile industriale neenergetice (+0,23 puncte procentuale) și alimentele, alcoolul și tutunul (+0,23 puncte procentuale).
Banca Națională a României a majorat recent, de la 5,5% la 6,1% estimarea privind inflația la finele acestui an, ca urmare a efectelor generate de războiul din Golful Persic, de seceta severă, precum și pe fondul impactului creșterii chiriilor la stat.
Inflația ar urma să scadă pe parcursul anului viitor, până la 3,4% pe an în decembrie 2027, nivelul cu 0,5 puncte procentuale peste cel estimat anterior.
„S-a introdus ceea ce acum este cert: canicula, seceta și impactul asupra producției de electricitate și, în general, în ceea ce privește situația energiei din România. Dar, tendința este de scădere în continuare și se intră în intervalul de variație în trimestrul 4 2027”, spune guvernatorul Mugur Isărescu.
Rata anuală a inflației a coborât de la 10,4% în iunie la 8,2% în iulie, mai puțin decât estimau analiștii.
BNR anticipează în continuare o corecție a inflației în acest trimestru, pe fondul disipării efectelor statistice ale impactului majorărilor accizelor și cotelor TVA de anul trecut, precum și a creșterilor facturilor la energia electrică.
Creșterile prețurilor la energia electrică și la combustibili adaugă 1,2 puncte procentuale la inflația de 6,1% din acest an, în timp ce pentru anul viitor impactul este estimat la 0,1 pp cumulat.
Prețurile energetice au avut cea mai mare contribuție la inflație în trimestrul al doilea, arată Isărescu, ca urmare a majorării prețurilor la benzină, motorină și alți combustibili, pe fondul războiului din Golful Persic. Acest conflict a mai dus și la creșterea prețului altor materii prime.
Canicula a determinat scumpiri la electricitate, care vor fi văzute în trimestrul al treilea, spune guvernatorul.
Prognoza privind inflația de bază CORE2 ajustat, indicator urmărit îndeaproape de către banca centrală, a fost majorată de la 4,8% la 5,4% pentru finele acestui an și de la 2,5% la 3,1% la finele anului următor.
„Avem creșteri mai mari la servicii de piață, probabil că va continua. Este și un efect calculat pe plan internațional pentru țările care vin din urmă cu nivelul de dezvoltare, efectul Balassa-Samuelson”, explică Isărescu.
Costurile cu forța de muncă și condițiile de pe piața muncii și-au redus presiunea asupra prețurilor în economie, notează Isărescu, ceea ce ajută la reducerea inflației. Totodată, produsul intern brut crește sub potențial.
„Deviația PIB este mare, este mare. Nu ne așteptăm la o revenire rapidă a creșterii economice, dar din punct de vedere al inflației este un factor pozitiv”, explică Isărescu.
Riscuri vin din mediul extern în ambele sensuri, în funcție de evoluția războiului din Golf.
Bunurile alimentare generează efecte mai degrabă în sensul creșterii inflației, deși inflația la alimente a fost cea mai redusă între cele trei mari componente în ultimul an, subliniază Isărescu.
Costul cu energia pune de asemenea un risc suplimentar la adresa creșterii inflației.
Politica fiscală și de venituri pune riscuri în ambele sensuri.
„Mizăm pe finalizarea programului PNRR. Mizăm pe el, este foarte important, cu suișurile și coborâșurile pe care le vedem pe scena politică”, spune Isărescu.
„O să avem în continuare tensiuni sociale legate de salarii, mai ales în schema bugetară”, adaugă guvernatorul.
Totodată, alte riscuri vin din expirarea schemei de plafonare a prețului gazelor naturale.
