România intră și terestru în spațiul Schengen, ceea ce înseamnă eliminarea controlului la granițele cu țări membre UE.
O perioadă de 6 luni vor fi păstrate controale la frontieră.
Aderarea terestră (integrală) a României la spațiul Schengen aduce o schimbare fundamentală, cu impact economic, social și strategic semnificativ. Există efecte cuantificabile ale încetării controalelor la granițele terestre, România având în față exemplele Poloniei sau Ungariei. Reducerea costurilor din transportul de mărfuri și aportul la turism ar aduce economiei naționale un plus între 1 și 2% din PIB, relevă analiza Profit.ro. VEZI MAI JOS ȘI O cronologie a aderării României la spațiul Schengen.
Ungaria va continua să inspecteze fiecare camion și documentele acestuia timp de cel puțin 6 luni, la principalul punct de trecere a frontierei cu România, cel de la Nădlac. Bulgaria a construit o nouă parcare pentru camioane și o barieră electronică la Ruse, lângă podul peste Dunăre spre România, percepând 25 de euro pe camion.
"Aderarea rutierã la Schengen oferã industriei de transport rutier și logisticã din România și economiei României un potențial semnificativ de dezvoltare, care însã pentru a fi materializat, necesitã implicarea decidenților politici și a autoritãților relevante în adoptarea și aplicarea unor decizii rapide care sã poatã duce la reducerea semnificativã a timpilor de așteptare la aceste frontiere și pentru vehiculele comerciale.
Cozile de camioane de 7-20 km sunt frecvente la ieșirea din România spre Ungaria, ocazional la ieșirea spre Bulgaria, dar timpul de așteptare pentru a intra în România din Bulgaria pe la Ruse/Giurgiu frecvent atinge 36 de ore datoritã autoritãților bulgare care au împuternicit operatorului celor douã parcãri de pe centura orașului Ruse sã gestioneze și coada virtualã obligatorie pentru autovehiculele comerciale în vederea trecerii frontierei spre România. La acestea, se adaugã și jumãtatea de pod aflatã în lucru pe partea bulgarã pentru urmãtorii doi ani, timp egal cu cel necesar construcției întregului pod acum 70 de ani, cu tehnologia de atunci, mult inferioarã celei disponibile astãzi.
În România controlul autovehiculelor la frontiere este realizat de CNAIR, iar pe rețeaua naționalã, activitãțile de control sunt realizate de ISCTR, cântãrirea fiind una dintre activitãțile comune. Industria este interesatã ca activitãțile de control sã se desfãșoare corect pentru asigurarea unei competiții loiale în piața de transport rutier. Având în vedere cã ambele instituții se aflã în subordinea Ministerului Transporturilor, un acord ar trebui sã poatã fi atins și implementat cât se poate de rapid, ținând cont și de posibilitãțile reale și echipamentele deja disponibile", semnalează transportatorii români.
În paralel, au fost impuse controale „temporare” la frontieră de către țările care se tem de o creștere a migrației ilegale.
Cel mai important efect ale aderării la Schengen pentru economie va fi totuși fluidizarea fluxurilor comerciale. Eliminarea controalelor vamale ar reduce semnificativ timpul de așteptare pentru transportatori.
Potrivit unui raport al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), transportatorii au pierdut anual, în ultimii ani, peste 2,4 miliarde de euro din cauza consumului de combustibil și a cozilor de zeci de kilometri de camioane la punctele de trecere a frontierelor interne ale UE dintre RO-BG și RO-H. Cifra este confirmată de Comitetul Economic și Social European, care vede pierderi similare din aceste cauze.
Per ansamblu, între 2012 - 2023, industria românească de transport rutier a pierdut 22 miliarde de euro din cauza întârzierilor la frontiere.
După eliminarea controalelor, se estimează o economie de 100-150 de euro per transport pentru fiecare camion, ceea ce înseamnă multe sute de milioane de euro salvate la nivel național, potrivit Asociației Europene a Transportatorilor.
Acest obstacol afecta competitivitatea mărfurilor românești, iar Schengen ar putea crește exporturile cu între 5 și 10%, potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică.
Dacã România este a 12-a economie ca mãrime în UE, piața transporturilor din România se poziționeazã pe locul 6, iar în privința activitãților de cross-trade (operațiuni de transport realizate între alte state membre decât cel de origine) și cabotaj (operațiuni de transport între douã puncte aflate pe teritoriul aceluiași stat membru, altul decât cel de origine al transportatorului), România se aflã pe locul 3 dupã Polonia și Lituania - aceasta în condițiile în care în Polonia a depãșit din ianuarie 2023 cifra de un milion de angajați din afara UE, din care în transporturile rutiere peste 160.000, în timp ce în Lituania numãrul angajaților non-UE din transporturile rutiere trece de 107.000. În România sunt doar 550 de angajați non-UE, în transporturile rutiere, din cota de doar 100.000 de angajați non-UE.
În același timp, aderarea ar stimula investițiile străine directe. Experiența altor state, precum Polonia și Ungaria, arată o creștere a investițiilor cu 10-15% odată cu integrarea în Schengen, potrivit OECD.
Impact strategic: România, hub logistic regional
La nivel strategic, eliminarea frontierelor ar transforma România într-un hub logistic regional. Portul Constanța și infrastructura feroviară ar atrage mai multe fluxuri comerciale, consolidând poziția țării în tranzitul dintre Est și Vest, potrivit unui raport de anul trecut al Ministerului Transporturilor.
Altfel, la acest tip de trafic s-a referit ieri, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, după confirmarea intrării României în Schengen de la 1 ianuarie. „Este oficial! De la 1 ianuarie 2025 suntem membri deplini ai Spațiului Schengen, inclusiv cu frontierele terestre. De la 1 ianuarie 2025, pentru transportul feroviar, intrarea deplină în spațiul Schengen înseamnă eliminarea controlului în frontieră. Se reduc astfel timpii de staționare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, la punctele vamale de la: Curtici; Valea lui Mihai; Salonta; Episcopia Bihor; Carei”, a transmis ministrul Transporturilor.
Boost pentru turism. “Tratament egal după 13 ani”
Pentru populație, aderarea ar însemna o mobilitate sporită. Eliminarea controalelor ar facilita deplasările pentru muncă, studii sau turism, economisind milioane de ore anual, potrivit unui raport al Comisiei Europene. Turismul ar putea beneficia de un impuls, fluxul de vizitatori în România crescând cu 5-7% pe termen scurt.
Ministrul de resort, Radu Oprea, a spus recent că “aderarea va avea un impact pozitiv și asupra turismului, România așteptând o creștere a numărului de turiști străini, similar cu experiența Croației după intrarea în Schengen. Totodată, cel mai mare beneficiu va fi resimțit de românii care călătoresc, fie că este vorba de vacanțe, vizite la rude sau întoarceri acasă din diaspora. Un tratament egal pe care românii îl așteaptă de 13 ani”.
Creșterea PIB-ului prin reducerea costurilor logistice
Beneficiile economice sunt, de asemenea, semnificative. Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, aderarea la Schengen ar putea adăuga între 0.5% și 1% la PIB-ul național.
Economiștii români sunt chiar mai optimiști. “ În ceea ce privește mărfurile, acestea vor circula în mai ușor. Gândiți-vă la perisabilitatea mai multor mărfuri care trebuie să ajungă dintr-un loc în altul într-un timp cât mai scurt. Gândiți-vă cât poluează tirurile care stau la cozi de kilometri la intrarea în vămi și care consumă foarte mult combustibil.
Șoferii trebuie să-și încălzească mașinile pe timp de iarnă, nu? Și să folosească aerul condiționat cu zilele cât timp stau în vamă. Noi avem niște parteneri la Giurgiu la care mergem de câteva ori pe lună și văd 3-4 kilometri de tiruri aliniate pe prima bandă spre vama cu Ruse. Nu pot să nu mă gândesc că acei șoferi sunt plătiți să stea în acele ore sau chiar zile cât durează să treacă granița.
Mașinile acelea costă și când stau. De-acum vor genera mai mult profit, în mișcare, reducând costurile fixe asociate cu rovinietele, asigurările, reparațiile, consumabilele sau reviziile. În loc să stea zile întregi la coadă, transportatorii români vor putea realiza mai multe curse, maximizând astfel câștigurile.
Din punct de vedere economic, antreprenorii români dar și economia vor câștiga sume colosale anual. România a pierdut anual 2% din produsul intern brut pentru că nu e în spațiul Schengen. Adică tot bugetul armatei”, spune consultantul fiscal Veronica Duțu.
Caz concret: aderarea Poloniei
Un exemplu relevant pentru România îl reprezintă Polonia, care a aderat la spațiul Schengen în 2007. Efectele economice și logistice s-au făcut simțite imediat. Potrivit unui raport al Institutului de Statistică din Polonia, exporturile țării au crescut cu aproximativ 15% în primii trei ani după aderare, iar timpul de transport al mărfurilor către Germania, principalul partener comercial, s-a redus cu 20%.
De asemenea, Polonia a beneficiat de o creștere de 12% a investițiilor străine directe în intervalul 2008-2010, datorită eliminării barierelor logistice și simplificării fluxurilor comerciale.
Mobilitatea populației a fost un alt element cu schimbări majore. Turismul a înregistrat o creștere de 10% în primii doi ani, iar numărul cetățenilor polonezi care au accesat locuri de muncă în UE a crescut cu 18%.
Un impact întârziat
Nu există o evaluare clară a impactului așteptării îndelungate a României la poarta Schengen. Polonia a aderat rapid la spațiul Schengen, după aderarea la Uniunea Europeană din 2004.
Astfel, impactul social și economic a fost mai mare decât va fi acum pentru România, pentru că afară de impedimentele din fluxurile comerciale în vămi și timpi de așteptare ceva mai mari pentru tranzitul persoanelor, libera circulație în UE nu este îngrădită în alte moduri, cum era cazul în Poloniei în 2007, când erau bariere pe piața muncii.
O cronologie a aderării României la spațiul Schengen:
1995
27 martie: România semnează Acordul European, un pas esențial pentru integrarea în Uniunea Europeană.
2001
1 iulie: România devine membru al Spațiului Economic European (SEE), deschizând calea pentru negocierile legate de integrarea în UE și Schengen.
2007
1 ianuarie: România aderă la Uniunea Europeană. Încep pregătirile pentru a îndeplini criteriile Schengen.
2008
Decembrie: România finalizează strategia pentru aderarea la spațiul Schengen, implementând un plan național de securizare a frontierelor.
2010
Iunie: România finalizează evaluările tehnice pentru aderarea la Schengen, îndeplinind cerințele privind securitatea frontierelor, vizele și cooperarea polițienească.
2011
Martie: Parlamentul European votează în favoarea aderării României și Bulgariei la Schengen.
Septembrie: Olanda și Finlanda blochează aderarea, invocând probleme legate de corupție și statul de drept.
2012
Mai: Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne) amână din nou decizia privind aderarea României la Schengen.
2015
Decembrie: Criza migranților din Europa complică procesul de extindere a spațiului Schengen, iar aderarea României este amânată pe termen nedefinit.
2018
Iunie: Parlamentul European reafirmă sprijinul pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen, dar decizia finală rămâne blocată de unele state membre.
2020
Octombrie: Comisia Europeană confirmă că România îndeplinește toate criteriile tehnice pentru aderare.
2021
Decembrie: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține oficial aderarea României și Bulgariei la Schengen.
2022
Octombrie: România își intensifică eforturile diplomatice pentru a obține sprijinul tuturor statelor membre.
8 decembrie: Austria și Olanda blochează aderarea României și Bulgariei, invocând probleme legate de migrație.
2023
Iunie: Liderii europeni discută din nou problema extinderii spațiului Schengen, însă Austria își menține veto-ul împotriva României.
Decembrie: România continuă demersurile diplomatice și obține sprijinul majorității statelor membre, dar decizia este din nou amânată.
2024
România aderă la spațiul de liberă circulație, prin aplicarea integrală, începând de pe 31 martie 2024, prin eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.
2025
România intră deplin în spațiul Schengen, după eliminarea controalelor la granițele terestre cu UE.
