Excesul de lichiditate din piața interbancară s-a redus în noiembrie cu o treime și a ajuns la cel mai redus nivel de după decembrie 2022. Reducerea lichidității s-a reflectat în creșterea dobânzilor.
Sistemul bancar a înregistrat un excedent mediu al lichidității de 18,4 miliarde de lei în noiembrie, în scădere de la 26,9 miliarde de lei în luna precedentă și de la 39,2 miliarde de lei în septembrie.
Este cel mai redus nivel al lichidității băncilor în raport cu BNR de după decembrie 2022.
Scăderea lichidității este în linie cu ipoteza că BNR a vândut valută pentru a menține stabil cursul de schimb, sub 5 lei/euro. Rezervele băncii centrale au scăzut luna trecută cu 1,7 miliarde de euro, din care aproape 650 de milioane de euro au fost rambursări pentru datoriile ajunse la scadență. La finele lunii, Finanțele au împrumutat, în valută, 350 de milioane de euro din piața internă.
Pe de altă parte, situația lichidității luna trecută nu s-a deteriorat suficient ca băncile să apeleze la finanțare de la facilitatea Lombard a BNR și banca centrală nici nu a ținut operațiuni repo. Amintim că rata cheie, la care se țin operațiunile repo, este de 6,5%, dobânda la facilitatea de depozit este de 5,5% și cea la facilitatea de credit este de 7,5%.
În piața interbancară, dobânzile au urcat pe finele lunii noiembrie, pe fondul scăderii lichidității și în contextul tensiunilor electorale. Rata medie ROBOR la 3 luni s-a dus de la 5,5% până aproape de 6%. Rata la tranzacțiile interbancare (pe baza cărora să calculează IRCC) au urcat de la 5,5% până aproape de 5,8%, după care au revenit spre 5,6%.
În medie lunară, ROBOR la 3 luni a crescut de la 5,55% în octombrie, la 5,65% în noiembrie și la 5,92%, în prima săptămână din decembrie.
Lichiditatea în exces din bănci din ultimii noi ani a fost alimentată de împrumuturile externe și din intrările de fonduri europene.
Excedentul a pus presiune pe scăderea dobânzilor, care s-au dus spre rata facilității de depozit, și a permis o finanțare mai facilă a datoriei publice în lei.
