Aproape 75% dintre români nu consumă nici măcar o porție de legume sau fructe pe zi, iar 24% declară că mănâncă între o porție și patru porții zilnic.
Doar 2,4% dintre români consumă cinci porții de legume și fructe pe zi, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății. În același timp, deși România are 8,1% din terenul arabil utilizat în UE și 4,2% din populația Uniunii, contribuie cu doar 1,9% la producția anuală de legume proaspete și 5,4% la producția de fructe, ceea ce alimentează dependența de importuri și prețuri mai ridicate pentru consumatori cu venituri mici, arată datele Eurostat prelucrate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Potrivit sursei citate, situația României contrastează puternic cu media UE27, unde doar 33% dintre europeni nu consumă pe zi nicio porție de legume și fructe, în timp ce 55% consumă între 1 și 4 porții, iar 12% ajung la 5 sau mai multe porții pe zi. Chiar și în Europa Centrală și de Est, România rămâne cu mult în urma unor țări precum Cehia, Polonia sau Bulgaria în ceea ce privește consumul de fructe și legume. Această realitate configurează un cerc vicios: producție insuficientă raportată la resursa de teren, dependență de importuri, prețuri mai mari la raft și, în final, consum redus, scrie News.ro.
Distribuția de teren agricol ar permite, în teorie, acoperirea unei părți semnificative din nevoia internă de fructe și legume. Statele UE27 dispun în total de 157 de milioane de hectare de teren agricol utilizat, dintre care 12.8 milioane de hectare de teren agricol sunt utilizate în România, ceea ce reprezintă aproximativ 8.1% din total. Deși folosește 8.1% din terenul agricol din Uniunea Europeană, România produce mult sub potențial la categoria legume (1,9% din producția UE) și doar marginal mai bine la producția de fructe (5,4%); în general, nivelul producției din România rămâne sub potențialul pe care l-ar sugera ponderea sa în terenul agricol și mult sub potențialul altor țări din regiune, precum Polonia, ce produce 16% din fructele și 8% din legumele cultivate în UE27 cu doar 9% din terenul agricol utilizat. Această subproducție perpetuează presiunea pe importuri și menține consumul național la cote foarte joase, precizează sursa citată.
Impactul pentru sănătatea publică și economie este major, întrucât ratele scăzute de consum se corelează cu riscuri crescute pentru bolile netransmisibile și scăderea productivității.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 400 de grame de fructe și legume pe zi, echivalentul a 5 porții, iar România are astăzi cea mai mică pondere a populației care atinge această țintă din rândul statelor europene menționate.
Consumul foarte scăzut de fructe și legume ar putea să fie una dintre cauzele pentru problemele de sănătate întâlnite în România. Această problemă nu poate fi depășită decât prin intervenții coordonate din partea statului și a agricultorilor din țară, cât și dezvoltarea unei strategii prin care cetățenii să fie informați despre importanța unei bune alimentații. O strategie integrată, cu ținte anuale de producție și consum, ar reduce dependența de importuri, stabilizând prețurile la raft și crescând accesul pentru gospodăriile vulnerabile.
România are potențial agricol pentru a-și repoziționa rapid piața de fructe și legume, dar acest lucru necesită o combinație de politici publice coerente, investiții și instrumente de sprijin pentru consumatorii cu venituri mici.
