Cu inflația la 5% în iulie, România a revenit pe prima poziție în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor, alături de Polonia. Economiștii se așteaptă acum ca băncile centrale din cele două țări să majoreze dobânda cheie din noiembrie. Dobânzile la credite pot crește.
Inflația a lovit în toată Europa, după redeschiderea economiilor și revenirea cererii și a scumpirii produselor energetice. Cele mai afectate sunt țările din afara zonei euro.
Scumpirea gazelor, carburanților și a curentului electric a aruncat inflația de la 3,9% în iunie la 5% în iulie în România. O evoluție similară vedem și în Polonia, unde inflația a crescut în iulie la 5%, de la 4,4% în luna precedentă. În schimb, statistica din Ungaria a raportat o reducere a ratei inflației la 4,7% în iulie, de la 5,3% în iunie. Din zona euro, cea mai mare creștere a prețurilor în termeni anuali a înregistrat-o Estonia, la 4,9% în iulie, față de 3,7% în iunie.
Luna trecută, guvernatorul Mugur Isărescu remarca, cu satisfacție, faptul că România nu mai este campioană la inflație în UE, dar situația s-a schimbat rapid. Noua prognoză a BNR este pentru o inflație 5,6% la finele anului, față de 4,1% cât estima anterior. Banca centrală a Poloniei prognozează pentru statul vecin o inflație de 4,2% la sfârșitul anului 2021, în timp ce cea a Ungariei vede inflația la 4,1%.
Banca Ungariei a majorat deja dobânda cheie în două rânduri pentru a ține în frâu inflația. România are dezavantajul unui deficit de cont curent ridicat (și chiar în creștere) în context regional, ceea ce face necesară atragerea de investiții financiare cu dobânzi mai mari decât a altor țări.
“Dat fiind estimarea BNR privind evoluției inflației, ne așteptăm ca prima majorare de 25 puncte de bază a ratei cheie să aibă loc la ședința de politică monetară din 9 noiembrie. O majorare a ratei cheie de către Banca centrală a Poloniei pe 3 noiembrie ar trebui să întărească decizia BNR. În funcție de progresul consolidării fiscale și de “strategia de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă, conform recomandărilor instituțiilor europene”, menționată ca sursă de incertitudine în comunicatul BNR, putem vedea creșteri suplimentare de 25-50 puncte de bază ale ratei cheie în 2022”, arată economistul șef al BCR Ciprian Dascălu.
Dobânda cheie a BNR este de 1,25%, Ungaria a venit la 1,2% după majorările recente, în timp ce Polonia e încă la 0,1%.
Pe prognoza de inflație, arată BCR, dobânda BNR ar fi adânc în teritoriu real-negativ, al doilea loc după Polonia. Prognoza BCR pentru inflația la finele anului e de 5,3%, revizuită în sus cu 0,1 puncte procentuale, dar sub cea a BNR.
Rata reală a dobânzii. Sursa: Erste Research
ING așteaptă, de asemenea, ca BNR să crească rata cheie din noiembrie cu 0,25 pp și să ajungă treptat la 2% la finele lui 2022. Banca olandeză a revizuit inflația la 5,5% la finele anului, de la 4,7%.
“Scenariul nostru a fost pentru multă vreme acela în care avem o primă creștere de 50 de puncte bază la începutul lui 2022. Deși creșterea inflației este determinată de factori din afara controlului BNR, credem că rata de 5,5% sau mai mult de la finele anului nu poate fi minimalizată de BNR cu retorica obișnuită care o cataloghează ca tranzitorie”, arată economistul șef al ING România Valentin Tătaru.
Economistul ING mai subliniază și că economia merge mai bine decât era anticipat, astfel că e de așteptat ca pe finele anului să apară presiuni inflaționiste și din partea cererii, nu doar a ofertei, cum e preponderent cazul acum, ceea ce cere o reacție a băncii centrale.
Dascălu arată și că transmisiunea politicii monetare în dobânzile la credite s-ar putea face mai bine prin creșterea dobânzii la facilitatea de depozit (acum la 0,75%), pe lângă controlul lichidităților, în condițiile în care dobânzile la creditele populației sunt stabilite în funcție de plasamentele pe termen foarte scurt din piața interbancară. Indicele de referință pentru creditele acordate populației va scădea din nou din toamnă, dat fiind faptul că e calculat și aplicat cu o întârziere de două luni, dar situația s-ar putea schimba ulterior pentru debitori.
