Încercările României de a restabili încrederea investitorilor și de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană au întâmpinat obstacole timpurii într-un an plin de pericole politice și de riscul de a-și pierde râvnitul rating de țară „recomandată investițiilor”, relatează Reuters.
Repetarea alegerilor prezidențiale, care vor avea loc în luna mai, după ce votul din decembrie a fost anulat din cauza acuzațiilor de interferență rusească, face mai dificilă elaborarea unui plan credibil de reducere a deficitului la 7% din producția economică, arată news.ro.
Țara intenționează să atragă 13 miliarde de euro în acest an prin intermediul obligațiunilor internaționale, printre cele mai mari de pe piețele emergente.
Cu toate acestea, S&P ar putea reduce perspectiva ratingului la negativă, după o măsură similară luată de Fitch luna trecută. Ambele agenții, precum și Moody's, au plasat deja România la cel mai scăzut grad în materie de investiții.
Pierderea ratingului de investiții - așa-numitul statut de „înger căzut” - ar putea crește costurile de împrumut.
Un studiu realizat de Banca Mondială în 2016 a arătat că scăderea ratingului la „junk” de către cel puțin două agenții majore de rating crește costurile de împrumut pe termen scurt ale unei țări cu aproape 200 de puncte de bază, în medie.
Deși datoria României este cu mult sub nivelul mediu al UE, țara a înregistrat cea mai rapidă creștere a împrumuturilor din blocul comunitar începând din 2019.
„Vedem deja o deteriorare din perspectiva investitorilor”, a declarat Yerlan Syzdykov, șeful piețelor emergente la Amundi, referindu-se la riscurile ratingului.
Așadar, ceasul ticăie pentru București, notează Reuters.
Ministrul finanțelor, Barna Tanczos, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că speră ca măsurile de reducere a deficitului și reducerile costurilor din sectorul public propuse în bugetul guvernului pentru 2025 să restabilească credibilitatea fiscală a țării.
România își propune, de asemenea, să își reducă deficitul la 2,5% până în 2031, un plan aprobat de Bruxelles în această săptămână.
România este așteptată să emită obligațiuni până când va trimite parlamentului bugetul pentru 2025, care vizează reducerea deficitului, dar fără creșteri majore de taxe care, deși sunt nepopulare și potențial neatractive din punct de vedere politic în perioada premergătoare unui vot, sunt totuși considerate de investitori, analiști și agențiile de rating drept cea mai ușoară soluție, având în vedere că România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE.
România a ratat momentul de a emite obligațiuni mai devreme - înainte de volatilitatea pieței ca urmare a învestirii președintelui american Donald Trump - și se va confrunta deja cu costuri mai mari, aprobarea bugetului fiind probabil amânată în februarie.
„Cred că urmările dezastrului de la alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului trecut și lipsa bugetului aprobat pentru 2025 i-au împiedicat să vină pe piață mai devreme”, a declarat Viktor Szabo, manager de portofoliu la abrdn.
La începutul acestei luni, randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani ale României au crescut cu 74 de puncte de bază, ajungând la un maxim al ultimilor doi ani, de puțin peste 8%, cu mult peste Ungaria, care are al doilea cel mai ridicat randament din regiune, de 6,9%.
Anul trecut, cele patru rânduri de alegeri au dus deficitul bugetar la 8,6% din producția economică. Mulți se așteptau ca guvernul să reducă deficitul după ce se vor liniști apele, însă reluarea alegerilor prezidențiale a pus sub semnul întrebării acest lucru.
Moscova a negat orice amestec în vot.
Șeful agenției române pentru datorie publică, Ștefan Nanu, a declarat că țara „trebuie să respecte” planul cu ținta pentru 2031, care ar susține creșterea economică și, în același timp, ar combate deficitul. Nanu a declarat că România ar putea accesa, de asemenea, cel puțin 4 miliarde de euro de la instituțiile financiare internaționale și fondurile de redresare ale UE, precum și 40-45 de miliarde de lei (17,94 miliarde de dolari) din obligațiuni de retail interne.
Dar oficialii români au făcut comentarii contradictorii cu privire la necesitatea unor creșteri de taxe și nu se așteaptă niciuna înainte de alegerile din mai. Orice slăbire a stabilității sociale ar putea face și mai dificilă aplicarea reducerilor necesare.
Revizuirea iminentă a S&P ar putea fi o altă lovitură.
„Dominanța fiscală a apărut ca o temă prevalentă pe piețele emergente și pe piețele dezvoltate”, a declarat Mikhail Volodchenko, manager de portofoliu AXA. „ Oriunde investitorii nu dau semne de presiune, pentru a se consolida, ele vor fi pedepsite”, avertizează expertul.
