Comisia Națională de Prognoză și-a revizuit în urcare estimarea de creștere economică pentru acest an, de la 5,5%, avansată la finele anului trecut, la 6,1%, mizând pe o creștere a consumului de 6,3% (5,8% în prognoza anterioară), dar și pe o creștere a investițiilor cu 7,9%.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Anul trecut, avansul PIB de 7,1% a fost pus de Prognoză pe seama unui consum mai mare cu 8,5% și investiții mai mari doar cu 3%.
Luni însă, Institutul Național de Statistică a anunțat că, anul trecut, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, considerat cel mai important indicator al consumului populației, a crescut cu 10,7% față de 2016.
Cursul de schimb mediu ar urma să fie de 4,59 lei pentru un euro (de la 4,55 lei/euro în estimarea inițială).
Profit.ro a prezentat recent o declarație a guvernatorului Băncii centrale a Poloniei, conform căruia Polonia preferă să aibă o economie în creștere cu 3 procente sănătoasă, pe un interval mai mare, decât să se dezvolte ca România, a cărei economie a crescut cu aproape 8%, dar unde creșterea poate slăbi puternic la un moment dat, iar, în medie, va fi mai mică în câțiva ani.
Pentru România, Institutul Național de Statistică (INS) a reconfirmat luna trecută estimările publicate la jumătatea lunii noiembrie, referitoare la creșterea de 8,8%, pe serie brută, a Produsului Intern Brut (PIB) în al treilea trimestru al anului trecut, față de aceeași perioadă a anului anterior. În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008, reprezentând un pretext de mândrie pentru guvernele care s-au succedat în acest interval la București.
Simultan, însă, rapoarte oficiale relevă că aproximativ jumătate dintre români se confruntă cu deprivarea materială și socială, procentul fiind de peste 3 ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene.
Poziția guvernatorului polonez este oarecum similară cu avertismentul transmis, repetat, guvernanților de către guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care explică faptul că la nivelul UE contează doar creșterea economică sustenabilă, nu "focurile de paie electorale" cu o creștere economică datorată exclusiv consumului și care asigură un avans doar temporar.
Banca Mondială anticipează, de altfel, că economia României va înregistra un avans de 4,5% în acest an și de 4,1% în 2019, sub nivelul de anul trecut.
În 2020, expansiunea ar urma să se atenueze la 3,5%,
