Producția de energie eoliană s-a situat luni dimineață, când temperaturile au scăzut sub -10 grade în anumite zone ale țării, la un nivel redus (125-150 MW, de 10 ori mai redusă decât media pe luna ianuarie), ceea ce a cauzat o scădere a producției interne cu 500 de MW sub nivelul consumului. Drept urmare, România s-a văzut nevoită să importe energie electrică din Ucraina, Ungaria sau Serbia.
UPDATE 14.30
Nivelul producției de energie electrică din România a revenit peste cel al consumului la ora 14.09, când se produceau 8.830 și se consumau 8.753 MW. Situația înregistrată luni dimineața rămâne surprinzătoare din prisma faptului că România are capacități de producție peste nivelul maxim al consumului.
“Importul realizat în acest interval orar a fost unul în interesul consumatorului final din România”, arată, într-un comunicat, Ministerul Energiei, care adaugă că prețul de import al energiei electrice a fost unul mai redus decât cel de pe piața internă.
“Energia vândută în Romania se situa la un preț mai mare decât energia provenită din cuplare (circa 74 de euro / MW – preț România față de circa 71 de euro MW, preț piață pentru ziua următoare cuplată) “, se precizează în comunicatul Ministerului Energiei.
Potrivit oficialilor români, România nu înregistrează probleme în asigurarea necesarului de energie din producția internă: “există suficiente unități de producție și stocuri de combustibili pentru acoperirea întregului necesar de consum al țării, țara noastră înregistrand inclusiv disponibilități pentru export (de ex., azi noapte, România a exportat în intervalul 3, circa 483 de MWh/h). Importul de energie electrică din data de 13 februarie 2017 înregistrat în intervalul 9 s-a realizat prin intermediul pieței pentru ziua următoare, cuplată cu piețele din Ungaria, Cehia și Slovacia. Mecanismul care stă la baza funcționarii pieței cuplate este bunăstarea socială a consumatorilor finali; aceștia trebuie să aibă acces la cea mai ieftina energie disponibilă.”
Situația înregistrată luni este însă surprinzătoare din prisma faptului că România are capacități de producție peste nivelul maxim al consumului, fapt demonstrat la începutul acestui an, când a fost înregistrat un consum de peste 10.000 de MW și nu doar 9.000 MW ca luni dimineață.
Sunt mai multe motive pentru care, deși are o capacitate de producție mai mare decât consumul, există perioade în care producția nu se ridică la nivelul acestuia. În mod normal, când bate vântul, iar centralele eoliene produc peste 500-600 de MWh, producția depășește consumul. Însă în momentul în care eolienele produc sub 200 de MWh, ar trebui ca unul din ceilalți producători să-și majoreze cantitatea de energie livrată în sistem. Numai că atât hidrocentralele, cât și centralele pe cărbuni sau păcură au prevăzute, prin Hotărâre de Guvern, niveluri minime de stocuri.
În plus, s-ar putea să nu le convină să vândă la prețuri pe care le consideră mici sau previziunile lor nu anticipau un consum atât de ridicat. Duminică, de exemplu, pe piața de a doua zi, un MWh era tranzacționat în intervalul orar 9-13 la un maxim de 34 de euro, iar luni dimineață, chiar dacă prețul se majorase la 74 de euro, acesta era cu 3 euro peste prețul de pe piețele din Ungaria sau Slovacia și cu peste 12 euro peste cel din Cehia. Probabil că producătorii interni fie n-au anticipat nivelul cererii din această dimineață, fie ar fi preferat un preț mai ridicat decât cel de pe piețele vecine, ceea ce a condus la importul de energie electrică.
Nu este prima dată când, temporar, producția de energie scade sub nivelul consumului, însă intervalul orar este de obicei mult mai redus. Intervalul în care se întâmpla acest lucru, în ultimele zile, era fie 9,30-10,30, fie 18-19 (pe 10 februarie și 11 februarie).
Cu toate acestea au fost 2 zile, 2 februarie și 6 februarie, când producția s-a situat mai multe ore sub nivelul consumului. Pe 1 februarie, producția a scăzut sub consum la ora 23 și a revenit la un nivel superior la ora 18, pe 2 februarie. Pe 6 februarie, producția s-a redus dub nivelul consumului la 6 dimineața, revenind peste nivelul acestuia în aceeași zi, la ora 19,30. Ambele perioade au fost caracterizate de o producție redusă de energie eoliană, de sub 200 MWh.
Dacă în cursul nopții producția de electricitate s-a situat peste nivelul consumului, astăzi, începând cu ora 8, când consumul a început să crească, aceasta nu a crescut în ritmul cererii.
Luni dimineață, producția națională era asigurată de cărbune — 2.642 de MW, hidrocentrale — 2.228 de MW, centrala nucleară de la Cernavodă — 1.370 de MW, turbine eoliene — 123 de MW, panouri fotovoltaice — 199 de MW, biomasă — 47 de MW.
În privința importului, cele mai mari cantități provin din Ucraina (407 MW), Ungaria (145 de MW) și Serbia (125 de MW). Cu Bulgaria, România are un sold negativ, respectiv exporturile sunt mai mari decât importurile.
În pofida importurilor efectuate, prețul energiei pentru ziua următoare era de 74,20 euro/MWh, la jumătate din nivelul maxim atins de la începutul acestui an, de 150 euro/MWh.
De la începutul anului, în pofida gerului instalat în anumite perioade, vântul puternic a condus la o producție ridicată de energie eoliană. Potrivit datelor Asociației Române pentru Energie Eoliană, “în perioada 6-15 ianuarie 2017, când autoritățile au emis coduri galbene și portocalii pe scară largă din cauza vremii rele, în România s-au produs 2,15 TWh, din care 1,91 TWh au reprezentat consumul brut de electricitate. În aceeași perioadă industria eoliană a generat 0,30 TWh, ceea ce face ca proporția acestei tehnologii sa fie de 13,83% din întreaga producție de electricitate și de 15,5% în cazul consumului brut de electricitate. În acest interval industria eoliană a înregistrat variații, cu vârfuri în 6, 7 și 14 ianuarie când peste o cincime din producția de electricitate a României a fost furnizată de această tehnologie”.
De altfel, Profit.ro a remarcat că, în a doua jumătate a lunii ianuarie, parcurile eoliene au produs aproximativ o pătrime din electricitatea consumată, peste cea din hidrocarburi sau cărbune. Pe 17 ianuarie de exemplu, la ora 20:45, parcurile eoliene produceau un nivel record de energie pentru acesta an, de 2.660 Mw (echivalentul a peste 28% din consumul din România de 9.101 Mw), depășind producția din cărbune, care era de 2.555 de Mw (28% din consum). Hidrocarburile produceau la acea oră 2.22 Mw (24,39% din consum), în timp ce energia hidro acoperea 19% din consum (1.728 MW), iar cea nucleară 15,5% din consum (1.413 Mw).
Însă tot Profit.ro atrăgea atenția pe 14 ianuarie că energia regenerabilă reprezintă iarna o adevărată vulnerabilitate pentru sistemul energetic. Două sunt motivele pentru care energia regenerabilă reprezintă o vulnerabilitate a sistemului. În primul rând, ea tinde să aibă valori maxime în momente în care consumul de energie se află la niveluri minime (vara), și invers (poate avea niveluri reduse în vârfuri de consum - iarna). În al doilea rând, prețul subvenționat al energiei regenerabile are ca rezultat scoaterea de pe piață a surselor alternative, considerate poluante de autorități (cum este cazul cărbunilor sau al păcurei, pe care autoritășile o “percep” ca fiind combustibilul de ultimă instanță).
Pentru a compensa această instabilitate a sistemului în perioade geroase, un rol important îl au hidrocentralele, care la începutul fiecărei ierni sunt obligate să-și dețină un volum de apă minim în lacurile de acumulare. Cum acestea au avut “un aport semnificativ la siguranța în funcționare a Sistemului Energetic Național (SEN) în prima jumătate a lunii ianuarie” diminuându-și stocurile într-un ritm mai accelerat decât era estimat, potrivit unei hotărâri de guvern recente stocurile acestora pentru lunile februarie și martie s-au redus cu 200, respectiv 170 mii de metri cubi (echivalentul a 220-230 mii de MW). Noile date echivalează cu o pondere a producției de energie hidro în total producție de 22,6% în februarie, respectiv 16,5% în martie. Asta în condițiile în care energia hidro a acoperit în prima lună a acestui un procent mai ridicat din totalul producției.
Potrivit ministerului, stabilirea volumelor de apă în marile lacuri de acumulare pentru perioada noiembrie 2016 – martie 2017 de către fostul Guvern s-a bazat pe prognoza meteorologică elaborată de Administrația Națională de Meteorologie și pe cea hidrologică realizată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor.
"De menționat este faptul că estimările meteorologice și hidrologice sezoniere au un grad relativ crescut de imprecizie, fapt ce imprimă o anumită incertitudine cu privire la evoluția lunară a stocurilor de apă brută din principalele acumulări energetice. Prin urmare, Programul de iarnă în domeniul energetic prevede posibilitatea actualizării volumelor de apă prin programele lunare de exploatare și/sau a reactualizării, în cazul producerii unor modificări majore ale regimului hidrologic, păstrând însă permanent scopul satisfacerii cu prioritate a cerințelor de apă pentru populație și a altor cerințe social – economice esențiale", precizează ministerul.
Ministerul Energiei propune ca centralele care pot funcționa și pe păcură să asigure rezerva terțiară lentă necesară pentru echilibrarea sistemului energetic până la jumătatea lunii martie, în condițiile în care, inițial, acest lucru trebuia să se întâmple doar până în februarie inclusiv. Este vorba despre producătorii Electrocentrale București, Electrocentrale Galați și Veolia Energie Prahova. Față de programarea realizată de fostul Guvern Cioloș, proiectul de HG elaborat de Cabinetul Grindeanu prevede aproape dublarea cantității de energie livrate de aceste trei companii luna aceasta, februarie 2017, de la 72.000 MWh la 134.400 MWh. Cantitatea care urmează să fie livrată suplimentar în martie este estimată la 72.000 MWh.
