Emisiunea de eurobonduri de anul acesta va fi lansată "mai degrabă mai curând, decât mai târziu", a declarat marți, la Viena, ministrul Finanțelor, Anca Dragu. Șeful Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, a arătat, pentru Profit.ro, că, pentru cele 3 miliarde de euro care urmează a fi atrase, vor fi efectuate două tranzacții, pentru a răscumpăra și bonduri mai vechi emise la cupoane mai mari, iar eurobondurile vor fi în două formate, astfel încât să fie prinși și mai mulți investitori americani. Împrumuturile în dolari sunt excluse.
Schimbarea condițiilor de pe piețele financiare ca urmare a deciziei Rezervei Federale americane (Fed) de a ridica dobânda, precum și risurile politice și fiscale asociate unui an electoral presează România să se împrumute cât mai curând posibil de pe piețele externe pentru a finanța deficitul bugetar.
Anul acesta, programul de împrumuturi al României vizează ieșiri pe piețele externe de 3 miliarde de euro, alte 1,5 miliarde de euro urmând să fie asigurate prin trageri din împrumuturi contractate la instituții financiare internaționale.
"La emisiunea de eurobonduri, de 3 miliarde de euro, vom avea două tranzacții, astfel încât la una să putem lega și un switch, un exercițiu de liability management, pentru a răscumpăra bonduri emise în trecut la cupoane mai mari", a declarat, pentru Profit.ro, Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei Statului, prezent la Viena, alături de ministrul Finanțelor, la The Central & Eastern European Forum, organizat de Euromoney.
CITEȘTE ȘI Ministrul Finanțelor: Creșterea economică a României este mai echilibrată decât în anii anteriori Eurobondurile emise anul acesta de România vor fi, de asemenea, în două formate, a mai arătat Nanu. "Vom face astfel pentru a atrage și cât mai mulți investitori americani, care sunt interesați de expuneri pe bonduri românești în euro. Interesul lor a fost mare și până acum: am avut avut 8% investitori americani la bondurile cu maturitate la 10 ani și 16% la cele pe 20 de ani", precizează acesta.
Șeful Trezoreriei Statului spune că o emisiune de bonduri în dolari este, în momentul de față, exclusă: "Nu ne putem gândi acum să ne împrumutăm în dolari, pentru că volatilitatea pe dolari este mare după decizia Fed, iar costurile absolute sunt mai mari chiar decât la lei", a arătat Nanu.
Bonduri în euro pe piața internă, în februarie
Pe piața internă, statul va împrumuta anul acesta circa 48 miliarde de lei. "Aici intră și emisiunea de bonduri în valută pe care o vom lansa, luna viitoare, pe piața internă, cu maturitate la 5 ani. Aceasta va refinanța parțial titlurile de 1,6 miliarde de lei care ajung la maturitate în februarie", declară șeful Trezoreriei.
Împrumuturile de anul acesta pe piața internă vor avea o structură cu 30% pe termen scurt și 70% pe termen mediu și lung. Statul va împrumuta între 14 și 16 miliarde de lei doar în primele trei luni ale anului.
România are, în momentul de față, rating Baa3 acordat de Moody’s și BBB- din partea Standard & Poor's și Fitch.
Cel mai recent, Ministerul Finanțelor s-a împrumutat de pe piețele externe în octombrie, când a vândut titluri pe zece ani de 1,25 miliarde euro și obligațiuni pe 20 de ani de 750 milioane euro. Cererea din piață a depășit 5,5 miliarde de euro, iar cele mai multe oferte au vizat titlurile pe 10 ani.Intermediarii operațiunii au fost Citigroup, HSBC, Raiffeisen Bank International și UniCredit.
Anul trecut, statul a atras de pe piața internă 38,6 miliarde lei, cu 16% mai puțin față de 2014.
Ponderea datoriilor în monedă străină reprezintă 17,1% din împrumuturile totale ale României, în scădere de la aproximativ 20% în 2014. România a atras anul trecut de pe piețele internaționale 2 miliarde de dolari și 2,75 miliarde de euro.
CITEȘTE ȘI Erste: Economia României n-ar vedea beneficii importante dacă petrolul stă la 30 dolari/barilul, dar inflația ar scădea suplimentar Prim țară emergentă care a accesat anul acesta piețele de eurobonduri a fost Polonia. În ianuarie, aceasta a strâns 1,75 miliarde de euro, vânzând obligațiuni cu maturitatea la 10 si 20 de ani. Randamentul pentru obligațiunile poloneze pe 10 ani a fost stabilit la 65 de puncte de bază peste rata midswap, iar pentru bondurile pe 20 de ani a fost de 100 de puncte de bază peste rata midswap.
Intermediari au fost Citigroup Inc., HSBC Holdings Plc, ING Groep NV, Societe Generale SA si UniCredit SpA.
