Recenta moțiune de cenzură prin care coaliția PSD-ALDE și-a demis propriul guvern a dus la amânarea unor măsuri care trebuiau puse în aplicare pentru mediul de afaceri și, în special pentru IMM-uri, rezultatul fiind afectarea gravă a mediului de afaceri și a antreprenorior români, a declarat luni Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naționalal Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).
”Instabilitatea economică indusă de tensiunile politice recente a produs o serie de efecte ale căror repercusiuni se văd și se vor vedea și în următoarele luni”, a spus Jianu, într-o conferință organizată de CNIPMMR.
Consiliul cere ca autoritățile să nu modifice Codul fiscal în următorii patru ani, pentru a se realiza o stabilitate economică și predictibilitatate în legislația fiscală, scrie News.ro.
”Un prim efect al instabilității politice a fost reprezentat de deprecierea semnificativă a leului care, conform BNR, a atins miercuri, 21 iunie, un curs de referință de 4,5987 lei/euro, nivelul maxim atins după 3 august 2012, când a avut valoarea de 4,6481 lei/euro”, a menționat reprezentantul CNIPMMR.
Deprecierea leului ar putea genera creșterea prețurilor produselor importate, dar și instabilitate pentru contractele încheiate de antreprenori, aceștia fiind nevoiți să își ia o marjă de siguranță pentru prețurile pe care le fixează, susține patronatul.
De asemenea, la nivelul întregii societăți, deprecierea poate duce la o scădere a consumului și, implicit, o scădere a încasărilor bugetare din impozite indirecte sau la o creștere a costului vieții.
CNIPMMR a prezentat luni mai multe măsuri rămase neimplementate sau blocate și pentru care nu există un orizont de timp rezonabil pentru a fi puse în practică în cursul acestui an.
Dintre acestea, Legea prevenției, care trebuia să intre în vigoare la 1 aprilie, dar care are deja termenul depășit, iar acum se află în dezbaterea comisiilor permanente ale Senatului, ca primă cameră sesizată.
De asemenea, un alt program cu termen depășit este cel pentru susținerea internaționalizării, aprobat prin OUG nr. 8/2017 privind Programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români.
În prezent, normele de implementare se află în procedura de avizare interministerială, nefiind stabilit un termen pentru adoptarea acestora prin Hotârâre de Guvern.
La fel, proiectul privind acordarea de ajutoare de stat anual în valoare de 500 milioane de euro avea termen de aplicare 31 martie, dar schemele de ajutor de stat nu au fost redactate, potrivit CNIPMMR.
Nici Proiectul Codului Economic nu a fost realizat, deși termenul pentru dezbatere cu reprezentanții mediului de afaceri era 31 martie.
Proiectul presupunea includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziția tuturor firmelor și persoanelor fizice care desfășoară activități independente, incluzând Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înființare a societăților comerciale, Legea evaziunii fiscale și toate celelalte legi cu caracter economic.
Mai mult, și Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat are termenul depășit, termenul pentru elaborarea normelor fiind 25 martie, iar legea nu poate fi aplicată în lipsa unor norme.
Un alt exemplu este crearea Programului Național de Dezvoltare a Antreprenoriatului (PNDA), dar nu este stabilit niciun termen pentru începerea programului.
Alte măsuri care nu au termen pentru demarare sunt: înființarea liceelor de antreprenoriat și Programul România Profesională, acesta din urmă fiind un program de susținere în parteneriat public-privat a școlilor profesionale și de meserii.
CNIPMMR consideră că problemele apărute ca urmare a crizei politice, în implementarea măsurilor programului de guvernare pentru mediul de afaceri, pot fi depășite prin stabilirea ca prioritate absolută a domeniului fondurilor europene, acreditarea autorităților de mamangement și creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene.
O altă soluție este dezvoltarea de parteneriate public-private prin care să aibă loc transferul de autoritate din partea statului către organizațiilor de antreprenori, în domeniile turismului, investițiilor, forței de muncă.
Mai sunt totodată necesare măsuri pentru cresterea investitiilor publice pentru sustinerea relansării economice.
