Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative vor fi de competența instanțelor de drept comun, nu a celor de contencios administrativ, ca în prezent. Totodată, curțile de apel vor soluționa litigiile privind actele administrative de până în 3 milioane de lei, și nu de până în 1 milion de lei, cum stabilește legislația acum.
Noile prevederi sunt cuprinse într-un proiect de lege de modificare a Legii contenciosului administrativ, elaborat de parlamentari PSD, printre care se numără Florin Iordache, Eugen Nicolicea, Paul Stănescu, Adrian Țuțuianu, Viorel Arcaș și Nicolae Bădălău.
Aceștia argumentează că activitatea instanțelor este astăzi dominată de materia contenciosului administrativ, care reprezintă aproximativ 30% din activitate la nivelul tribunalelor și curților de apel și aproape 40% din activitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
28 noiembrie - Profit Financial.forum
“În materia contenciosului administrativ și fiscal, în anul 2016 numărul cauzelor nou intrate a fost de 139.407 dosare, cu 23.713 dosare mai mult decât în 2015, ceea ce reprezintă o creștere cu 20,5%", potrivit Raportului privind starea justiției din anul 2016, invocat de autori.
Volumul de cauze nou-intrate la nivelul ÎCCJ în materia contenciosului administrativ în anul 2016 este de 38,3% din volumul general de cauze al instanței, arată autorii proiectului, care susțin că este generată o încărcătură mare de cauze pe complet de judecată, astfel încât între data sesizării instanței și data acordării primului termen de judecată trece o perioadă medie de 2 ani.
De asemenea, între secțiile acestei instanțe este creată o disproporție de activitate, secția de contencios administrativ având de soluționat un număr dublu de dosare față de celelalte secții. Autorii mai arată că, ținând cont de diversitatea de litigii cu care este investită ÎCCJ, nu este justificată întotdeauna competența de soluționare specială, precum în cauzele de corecții financiare cu valori de circa 1.000 lei care se soluționează în ani de zile.
Prin urmare, proiectul de lege stabilește că ”litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt de competența de soluționare a instanțelor de drept comun”.
Astfel, instanța de contencios administrativ este exclusă de la soluționarea litigiilor privind executarea, interpretarea sau încetarea unui act administrativ, cum prevede acum legislația. Instanța de contencios va fi competentă să soluționeze ”litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice litigii legate de încheierea și modificarea contractului administrativ, inclusiv celor având ca obiect anularea acestor contracte”.
Conform legii, sunt asimilate actelor administrative contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice.
PSD arată că susține că modificarea legislației este necesară și la nivelul tribunalelor, pentru reducerea duratei de soluționare a dosarelor, echilibrarea volumului de lucru între secțiile instanțelor și respectarea dreptului de acces la instanță.
În prezent legea stabilește că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1 milion de lei sunt soluționate în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele peste acest prag sunt analizate de secțiile de contencios administrativ ale curților de apel, dacă o lege organică specială nu prevede astfel.
PSD propune majorarea pragului menționat la 3 milioane de lei, astfel încât curțile de apel se vor ocupa doar de cazurile care depășesc acest prag.
”La nivel de tribunale - instanța de fond de drept comun in materia contenciosului administrativ -, numărul de dosare nou intrate în anul 2016 în această materie reprezintă 28,7% din numărul total de dosare nou intrate, în timp ce numărul total de dosare nou intrate în materie civilă reprezintă 15,9% și în materia litigiilor cu profesioniști reprezintă 12,4%”, sunt datele invocate în sprijinul acestei măsuri.
