Ministrul a subliniat totodată că pentru fiecare euro accesat din fonduri europene, România contribuie la bugetul Uniunii cu aproximativ o treime din valoarea primită, scrie News.ro.
„Pe PNRR, ca abordare generală, suma de non-rambursabil a fost după reduceri 13,57 miliarde de euro, iar pe partea de împrumut erau aproape o sumă echivalentă, deci în total erau vreo 27-28 de miliarde. Pe partea de împrumut am fost puși într-o situație în care, pe de-o parte, aveam deficitul bugetar, pe de altă parte aveam accesul la SAFE, care este tot o resursă de împrumut. (...) Și aici începe să fie discuția. Având în vedere că România putea să împrumute o sumă mare în condițiile unei absorbții mici pe un interval până în august, sau să se arunce puțin mai mult, deci să obțină o sumă mare, care de fapt se duce până în 2030 plus în condiții similare de dobândă. (...) Ideea este atunci că practic România avea o zonă din care se putea împrumuta, dar nu se putea împrumuta și-și, adică și să tragă 14 miliarde pe PNRR până în august 2026 și să tragă și 16 miliarde pe SAFE. Și atunci ceea ce am făcut este: am diminuat proporțional suma de împrumut de pe PNRR și am creat oarecum un spațiu mai mare de manevră pe parte de SAFE cu un interval mult mai mare și în condiții foarte bune”, a explicat Dragoș Pâslaru la Prima Tv, sâmbătă.
Ministrul admite că reducerea sumei accesate de România în cadrul PNRR nu a fost „doar un exercițiu financiar”, ci a fost cauzată și de faptul că existau întârzieri pe mai multe proiecte, în timp ce pe altele, mai ales în zona de transporturi, au fost probleme legate de achizițiile publice.
„Și atunci a fost această redimensionare care a dus la 21 de miliarde, care e suma actuală, 13,57, neatinsă, suma de grant, plus completarea de 8 miliarde pe zona de împrumut. Deci asta este imaginea de ansamblu pe care o avem”, a adăugat ministrul.
Potrivit lui Dragoș Pîslaru, România va avea la dispoziție peste 60 de miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, plus alte miliarde pe care le poate accesa ca împrumuturi la dobânzi avantajoase. Pîslaru cataloghează prezența României în Uniunea Europeană drept „o plasă mare de siguranță”.
„Ca să lămurim complet chestiunea, la fiecare euro pe care îl primim de la Uniunea Europeană, noi cheltuim doar o treime ca și contribuție la buget. Și dacă stăm să ne uităm pe ansamblu, asta este de fapt ceva ce ne-a avantajat enorm în creșterea noastră economică din perioada de după aderare”, subliniază ministrul.
