Pe toată perioada stării de urgență și încă 30 de zile după aceea, statul român ar trebui să nu mai impoziteze nici clădirile și nici mașinile, iar certificatele de urgență pentru companii ar trebui să fie acordate și ținând cont de activitatea din luna aprilie, crede proprietarul grupului Bega, Marius Cristescu, unul dintre cei mai bogați români. El afirmă, într-o discuție cu Profit.ro, că statul ar trebui să umple în această perioadă rezerva națională de gaz, petrol și cărbune, resurse care pot fi cumpărate la prețuri mici, iar energia electrică să fie produsă cu păcură de pe piața internă, alternativa mai ieftină la cărbunele din import.
Pe toată perioada stării de urgență și încă 30 de zile după ce se termină, toate clădirile, fie că sunt rezidențiale sau nu și indiferent dacă proprietarul este persoană fizică sau juridică, ar trebui să fie scutite de impozit, crede omul de afaceri. Și pentru mașinile personale și de firmă ar trebui să nu fie impus impozit în aceste luni, pentru că oamenii nu le pot folosi la capacitate maximă. "Dacă s-a restricționat dreptul la circulație și la muncă, de ce trebuie ca oamenii să plătească impozite în această perioadă? Poate unii au case de vacanță la care nu pot ajunge, din cauza restricțiilor. De ce să mai plătească impozit? S-au oprit activitățile pentru faptul că am fost obligați să stăm acasă", afirmă Cristescu.
Potrivit acestuia, ar trebui să fie modificat și actul normativ prin care sunt obiținute certificate de urgență, pentru că la majoritatea firmelor nu a scăzut cu peste 25% cifra de afaceri în martie, ci în aprilie. Starea de urgență a fost declarată pe 15 martie, explică Marius Cristescu, iar multe firme au facturat (nu și încasat) activități de până atunci și poate nu le-a scăzut foarte tare cifra de afaceri în martie, dar în aprilie n-au mai avut deloc activitate. Momentan, actul normativ este valabil doar pentru luna martie, însă ar trebui să fie extins și pentru aprilie. "În martie am fost prinși descoperiți doar cu o jumătate de lună, însă în aprilie am fost prinși pentru toată luna", completează omul de afaceri.
Totodată, România ar trebui să cumpere din piață petrol, gaz și cărbune din producțe internă și să umple rezerva națională acum, când prețurile acestora sunt foarte mici. "După criza medicală va fi o criză economică urmată de o criză energetică. E posibil să dea faliment multe firme producătoare de petrol, gaz și energie, și nu doar la noi, ci în toată lumea, iar dacă statele nu vor avea grijă de ele cine ne va mai da curent, gaze și petrol?', susține omul de afaceri.
Potrivit lui Cristescu, statul român ar trebui să schimbe și să aducă la zi normele după care funcționează rezervele naționale, pentru că nu mai sunt actuale. Ar trebui , crede el, ca Depogaz, principalul operator de înmagazinare subterană a gazelor naturale din România, având o cotă de aproximativ 90,23% din capacitatea activă a țării, să treacă de la Romgaz în subordinea Rezervei Naționale și statul să umple rezervele de gaz. "Nu e simplu să cumperi ceva azi cu doi lei, care mâine va costa cinci lei?", se întreabă retoric Cristescu.
El mai spune că statul ar trebui să interzică în această perioadă importul de cărbune, pentru că dacă se folosește păcură produsă de rafinăriile din România, se poate produce curent electric mai ieftin decât cu cărbune importat. Așa s-ar degreva și capacitățile de stocare ale rafinăriilor, care acum sunt toate umplute la capacitate maximă. Păcura se vinde acum mai ieftin decât cărbunele cu care se produce energia echivalentă. A devenit mult mai rentabil ca toate centralele energetice din afara orașelor să folosească păcură, nu cărbune. "Necesarul de energie e atât de mic în această perioadă a anului încât noi trebuie să ne folosim resursele interne. Trebuie să producem energie cu păcură de la noi. De ce să-i ajutăm pe alții și să nu ne ajutăm pe noi?", mai spune Marius Cristescu.
Frații Marius și Emil Cristescu, unii dintre cei mai puternici și discreți oameni de afaceri din România, dețin mai multe hoteluri, parcul industrial Faur, complexul Arsenal Park, dar și circa 30 de firme din diverse domenii, de la industria chimică, foraj petrolier și comerț la transport și imobiliare.
