AMRCR susține, într-o scrisoare transmisă Parlamentului, că legea care îi obligă pe marii comercianți să asigure din producție locală 51% din oferta proprie de carne, legume, fructe, lapte, panificație, mierea și ouă, ar putea conduce de fapt la dispariția multor producători români, pentru că forma legii permite aprovizionarea de la producători bulgari sau ungari, care s-ar dovedi mai atractivi pentru anumite zone ale țării.
Potrivit legii reclamate, produsele care trebuie asigurate la comercializare în procentul minim de 51% au fost definite ca provenind din "lanțul scurt de aprovizionare", pentru ca astfel să se aigure marfă de pe piața locală.
Deputații stabiliseră inițial că "lanțul scurt de aprovizionare implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și dezvoltare economic la nivel local, regional și național, precum și relații strânse între producători, procesatori și comercianți".
La sugestia Consiliului Concureței și a Ministerului Agriculturii, deputații au eliminat termenul "național" și astfel din lanțul scurt de aprovizionare pot face parte produse care provin din alte state vecine ale Uniunii Europene, cu care un furnizor local întreține activități de parteneriat la nivel "regional", respectiv din țări precum Ungaria sau Bulgaria.
Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) se referă în scrisoarea adresată Camerei Deputaților tocmai la această definiție a “lanțului alimentar scurt”, pe care îl califică chiar o amenințare la adresa producătorilor locali.
“Apare riscul real ca mulți producători români să dispară pentru că, de exemplu, producătorii bulgari ar putea deveni mai atractivi pentru magazinele din sudul României, la fel cum cei din Ungaria ar putea deveni pentru magazinele din vestul țării”, susțin marii comercianți.
CITEȘTE ȘI Guvernul a desființat în ultimii 24 de ani peste 1.750 contracte de privatizare pentru clauze neîndeplinite Cel mai îngrijător aspect al legii, în viziunea acestora, este însă faptul că legea nu menționează ce se va întâmpla în cazul în care piața locală nu va reuși să livreze cota obligatorie a produselor respectiv, mai ales pentru că legea nu este susținută de un studiu de impact.
Inițial proiectul de lege prevedea ca pe perioada iernii, pentru legume și fructe, oferta putea fi redusă la 30% produse locale. Deputații au eliminat, în raportul final al legii, acest prag. Astfel, în lunile de iarnă, decembrie-februarie, necesarul de legume și fructe, indiferent de procentul acestuia, poate fi completat din afara lanțului scurt.
AMRCR consideră că în prezent nu există o analiză care să arate capcitatea producătorilor interni de a asigura cantitățile prevăzute în lege la toate categoriile.
Marii comercianți mai afirmă că legea are un caracter anticonrențial și este plină de definiții confuze.
CITEȘTE ȘI Consiliul Legislativ a acceptat ca datele deținătorilor de domenii web persoane fizice să fie publice fără acordul lor Astfel, ei reclamă faptul că obligația de a stabili zone distincite pentru desfacerea produselor româneși nu ține cont de cerințele comerțului modern, în care produsele sunt așezate pe categorii, ar prespune costuri mai mari și ar induce confuzie printre consumatori.
AMRCR consideră abuzivă totodată sancționarea cu suspendarea autorizașiei de funcționare până la jumătate de an în cazul magazinelor în care se constată abateri de la această lege și subliniază că autorizația a fost acordată pe considerente ce țin de protecția muncii, mediu sau înființarea juridică a societăților.
În scrisoare, AMRCR mai solicită ca toate amendamentele să fie suspus notificării Comisiei Europene, nu doar cel privitor la etichetarea cărnii, și eliminarea în comisia de specialitate a articolelor menționate ca anti-concurențiale.
Confederația patronală Concordia a transmis, la rândul său, o scrisoare în care reclamă prevederi anticoncurențiale ale legii, inclusiv în ce privește scurtarea termenului de plată între comeciant și furnizor, precum și posibilitatea ca piața locală să nu poata livra cota obligatorie de alimente.
Proiectul de lege a fost amânat, săptămâna trecută, chiar înainte de a fi votat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional. Amânarea pentru o lună a fost solicitată de PSD, dar având în vedere că parlamentarii au o activitate redusă pe perioadă campaniei electorale și alegerilor, proiectul ar putea întârzia la vot mai mult de o lună.
PSD a precizat că a solicitat retrimiterea proiectului la Comisia pentru agricultură și alimentație “întrucât forma inițială nu era una aplicabilă din punct de vedere practic”, deși proiectul fusese inițiat de senatorul PSD Liviu Donțu și votat de senatori.
