Profitul net al unuia dintre cei doi mari producători de gaze din România, Romgaz, s-a redus în 2018 cu 22% față de anul precedent, în pofida unei cifre de afaceri în creștere cu 9% și a unui volum de gaze extras cu 3,4% mai mare. Principala explicație: creșterea cu 51% a cheltuielilor cu redevența petrolieră și majorarea cu 43% a impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale. Anul trecut, Romgaz și-a majorat importurile de gaze din Rusia cu peste 500%, lucru care s-a reflectat și în costul mărfii vândute.
Romgaz a înregistrat anul trecut un profit net de 1,4 miliarde de lei, la o cifră de afaceri de 5 miliarde de lei și la un volum de gaze extras de 5,3 miliarde de metri cubi.
Potrivit Romgaz, la diminuarea profitului net a contribuit decisiv decizia din luna februarie a anului trecut Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) de a calcula redevența nu la prețul efectiv obținut de companie, ci la prețul de referință de pe piața austriacă, indexul „PEGAS CEGH Day Ahead Market Single Day Select, VWAP/CEGHIX Central European Gas Hub AG (CEGH)”.
Astfel, cheltuielile cu redevența petrolieră au crescut cu aproximativ 150 milioane lei (445 milioane lei în 2018, față de 294 milioane în 2017).
Totodată, în urma deciziei Parlamentului de a majora cotele impozitului veniturilor suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sectorul gazelor naturale (60% pănă la prețul de 85 lei/MWh, 80% peste acest preț), cheltuielile cu plata acestui impozit s-au majorat cu 164 milioane lei (43%).
Romgaz și-a dublat costurile de explorare, ca urmare a servicii de seismica 3D achiziționate (98 milioane lei în 2018, față de 48 milioane lei în 2017), în scopul descoperirii de noi rezerve.
Compania și-a majorat totodată și investițiile realizate anul precedent, de la 781,8 milioane lei în 2017, la 1,15 miliarde lei, jumătate dintre acestea fiind reprezentate de alocările de 569 milioane lei pentru construcția centralei de la Iernut.
Producție de electricitate redusă ca urmare a “ocupării pieței de către Hidroelectrica”
Interesant este că producția de energie electrică a scăzut în anul 2018 față de de anul precedent cu 37,48% ca urmare a “ocupării pieței de către Hidroelectrica”, dar și a cererii cererii sporite de gaze naturale pentru consum și înmagazinare.
Veniturile din înmagazinarea gazelor naturale au scăzut cu 41%, fiind estimate la 298 milioane lei, ca urmare a diminuării tarifelor de înmagazinare aprobate de Autoritatea Națională în Domeniul Energiei (ANRE), în pofida creșterii cantităților de gaze injectate în, respectiv, extrase din depozite.
În anul 2018, costul mărfurilor vândute a crescut de patru ori, ca urmare a majorării cu 603,25% a costului gazelor marfă vândute, datorita unor cantități mai mari cu 549,7% de gaze marfa vândute din import. Cu toate acestea, rezultatul Grupului nu a fost influențat semnificativ de vânzarea gazelor din import.
Romgaz este una dintre principala victimă a OUG 114, fiind obligat să vândă către furnizori gazele produse la un preț plafonat la 68 lei/MWh, în pofida faptului că plătește redevență la un preț care poate fi dublu acestei sume, cel de pe piața austriacă. În plus, la centrala electrică de la Iernut, Romgaz ar putea fi obligat să nu-și poată folosi propriu gaz, ci să apeleze la coșul producție internă-import stabilit de ANRE. Taxa de 2%, pe care președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, s-a angajat să o elimine, ar urma să se calculeze retroactiv, pe cifra de afaceri din 2018, potrivit ANRE.
