Măsurile fiscale recente adoptate de Guvern prin Ordonanța 114/2018 au dominat discuțiile din Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 7 februarie. BNR consideră că politica fiscală generează presiuni inflaționiste, incertitudini ridicate și va reduce creșterea economică, inclusiv ca urmare a afectării investițiilor și consumului. Conducere BNR remarcă deprecierea leului din ianuarie și estimează o o scumpire a importurilor, în condițiile unui deficit de cont curent în creștere ce necesită „atenție sporită”.
BNR a menținut la 2,5% dobânda de politică monetară la ultima ședință, însă aceasta n-a fost lipsită de evenimente. Conducerea băncii centrale a discutat, în special, despre efectele măsurilor fiscale introduse începând cu 1 ianuarie prin Ordonanța 114/2018, care introduce mai multe taxe sectoriale, inclusiv în sistemul bancar.
Membrii Consiliului au conchis că efectele cumulate ale măsurilor fiscale sunt „dificil de evaluat în stadiul actual, având în vedere o serie de neclarități și multitudinea canalelor de propagare în economie, ele fiind de natură să sporească gradul de incertitudine ce caracterizează actuala prognoză”.
Banca centrală a revizuit în creștere de la 2,9% la 3%, respectiv de la 3% la 3,1% prognoza de inflație pentru 2019, respectiv 2020. BNR vede o inflație de bază, de asemenea, mai ridicată, la 3,3% în 2019, respectiv 3,4% în 2020.
„S-a convenit că perspectiva componentelor exogene ale IPC este însă deosebit de incertă, unii membri ai Consiliului exprimând chiar opinia că evoluția prețurilor unor servicii și utilități – incluzând energia electrică și gazele naturale – va redeveni inflaționistă în perspectivă apropiată, ca efect al măsurilor fiscale și bugetare intrate în vigoare la începutul acestui an”, se arată în minută.
Conducerea BNR indică și o posibilă continuare a deprecierii leului și a creșterii prețurilor de import, după ce în ianuarie leul a căzut cu 2% față de euro (evoluție recuperată parțial ulterior), pe fondul „înrăutățirii poziției externe a economiei”. „(...) ritmul prețurilor importurilor se anticipează a fi relativ mai alert în anul curent, inclusiv pe fondul evoluției probabile a cursului de schimb al leului”, arată BNR.
De altfel, BNR notează că deteriorarea balanței de plăți a contului curent de la un deficit de la 3,6% în 2017 la peste 4% din PIB în 2018 (de fapt 4,6-4,7%) „este temei de atenție sporită ”, în contextul în care a scăzut considerabil și gradul de acoperire cu investiții străine directe, care practic au stagnat anul trecut ca dinamică.
BNR se așteaptă la o reducere a excesului de cerere din economie și o apropiere a ratei de creștere către cea potențială, în condițiile în care oricum dinamica PIB s-a redus de la 7% în 2017 la 4,1% anul trecut.
„Au fost subliniate însă în mod repetat incertitudinile înalte asociate dinamicii activității economice din trimestrul I 2019, în contextul intrării în vigoare a noului set de măsuri fiscale și bugetare (...) S-a sesizat că deviația pozitivă a PIB va continua probabil să crească până în trimestrul I 2020 pe o traiectorie doar ușor mai joasă decât cea previzionată anterior, în condițiile în care este de așteptat ca efectele adverse ale măsurilor fiscale implementate recent să fie receptate și la nivelul PIB potențial”, se mai arată în minută.
În acest an și în 2020 BNR se așteaptă la o decelerare progresivă a economiei, mai ales ca urmare a măsurilor fiscale. „S-a arătat că o sursă majoră a schimbării o reprezintă impactul prezumat a decurge din măsurile fiscale și bugetare implementate în 2019, anticipat a fi resimțit și ca un șoc pe partea ofertei”.
BNR notează că investițiile din economie, în scădere anul trecut, sunt afectate cu prioritate în condițiile actuale, astfel că redresarea va fi modestă sau chiar se va prelungi situația din 2018, când dinamica formării brute de capital a avut o contribuție negativă la creșterea economică.
„Membrii Consiliului au reiterat faptul că o revigorare durabilă a activității investiționale, esențială pentru consolidarea potențialului de creștere a economiei, este condiționată inclusiv de predictibilitatea cadrului fiscal și legislativ, cu impact și asupra încrederii investitorilor rezidenți și nerezidenți”, se arată în minută.
Banca centrală vede efecte negative ale măsurilor fiscale și asupra consumului populației, principalul contributor la creșterea economică
„S-a remarcat că și consumul gospodăriilor populației – anticipat să își consolideze rolul de principal determinant al expansiunii economice pe orizontul prognozei – ar putea fi afectat de pachetul de măsuri fiscale, pe calea dinamicii venitului disponibil real și a încrederii consumatorilor, dar și a disponibilității și costului creditului bancar.”, potrivit documentului citat.
S-a discutat și despre necesitatea ca taxa pe activele bancare să fie decuplată de ROBOR, pentru că afectează politica monetară, dar și despre efectele măsurilor fiscale și a celor trei inițiative legislative adoptate de Parlament la finele anului trecut care vizează sectorul bancar.
„În contextul discutării implicațiilor taxei asupra activelor financiare ale instituțiilor de credit, membrii Consiliului și-au exprimat din nou îngrijorările legate de maniera de stabilire a acesteia, reiterând că legarea acestei taxe de cotații reprezentative ale pieței monetare interbancare – precum ROBOR la 3 și 6 luni – înseamnă, de fapt, legarea ei de conduita politicii monetare, fiind prin urmare esențial ca OUG 114 să renunțe la această abordare. S-a subliniat că independența instrumentelor de politică monetară, ca parte a independenței statutare a BNR, este crucială pentru îndeplinirea mandatului privind stabilitatea prețurilor. Totodată, s-a arătat din nou că efectele adverse ale taxei ar putea fi potențate de cele ale inițiativelor legislative vizând sectorul bancar aprobate recent, ale căror prevederi sunt de natură a afecta creditarea și transmisia monetară, dar și stabilitatea băncilor, precum și costurile de finanțare externă ale economiei.”, arată documentul citat.
Cei mai mulți analiști estimează că BNR va menține dobânda cheie la 2,5% în acest an.
Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al CA și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al CA și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Marin Dinu, Daniel Dăianu, Gheorghe Gherghina, Ágnes Nagy, Virgiliu-Jorj Stoenescu - membri simpli ai CA/
