Guvernul a finalizat listele cu posturi libere în administrația publică, valabile pentru 2025 și 2026.
Listele pot fi văzute AICI, AICI ȘI AICI
"În prezent, astfel cum rezultă din concluziile Băncii Mondiale, actualele procese de planificare a resurselor umane nu stabilesc nevoile de personal pe baza abilităților și competențelor necesare pentru îndeplinirea mandatelor instituționale.
Acest fapt îngreunează folosirea personalului potrivit pe posturile potrivite și poate limita atractivitatea și retenția, în cazul în care candidații și personalul simt că abilitățile pe care le posedă nu sunt utilizate în mod eficient, motiv pentru care instituțiile centrale trebuie să elaboreze Planuri Strategice Instituționale (PSI) pe termen mediu, pe baza unei metodologii stabilite, care să alinieze nevoile de resurse umane la obiectivele strategice ale instituției.
Aceste planuri ating într-o mică măsură aspectele de resurse umane, nu cuprind o analiză și o planificare sistematică a acestora, care să le fundamenteze. Până de curând, Agenția Națională a Funcționarilor Publici elabora planul anual de ocupare pentru funcția publică de la nivel central pe baza rapoartelor primite de la instituțiile publice, plan ce cuprindea o listă cu numărul minim și maxim de poziții pentru anul următor, care nu identifica și nici nu planifica în avans abilitățile sau competențele necesare pentru atingerea obiectivelor organizaționale.
În momentul de față, doar Ministerul Finanțelor îndeplinește o funcție de supervizare a planificării personalului, deoarece aprobă cheltuielile anuale de personal ale instituțiilor. Totodată, înghețarea angajărilor a avut loc destul de frecvent, fiind aplicată, de obicei, la nivel general, fără o analiză a resurselor umane necesare pentru atingerea obiectivelor organizaționale și a priorităților guvernamentale.
Acest fapt a afectat și recrutarea, contribuind la procentul mare de posturi vacante și de numiri temporare. În final, absența unei planificări și a unei analize strategice a resurselor umane este asociată și provocărilor ce țin de elaborarea structurilor de funcții și a fișelor de post. Reorganizările se produc destul de frecvent, însă o analiză a legăturii dintre acestea și obiectivele strategice sau misiunea organizației este rară. Fișele de post variază adesea pentru categorii de poziții similare și nici nu sunt corelate cu un proces de analiză și planificare care identifică abilitățile și competențele-cheie necesare.
Procesul actual de recrutare pentru funcțiile publice nu face parte dintr-un proces strategic de planificare a resurselor umane. Această constatare a fost discutată pe larg în Diagnosticul inițial al sistemului de manangement al rsurselor umane (MRU), subliniind că în prezent nu există un proces sistematic pentru identificarea nevoilor de personal și de competențe bazate pe misiunea și prioritățile organizaționale. Prin urmare, eliminarea, în anul 2018, a planului anual de ocupare întocmit de Agenția Națională a Funcționarilor Publici a avut doar un impact limitat asupra sistemului, așa cum este indicat în cadrul interviurilor efectuate de echipa Băncii Mondiale.
În general, planificarea personalului ar putea fi corelată mai clar cu viziunea de ansamblu asupra managementului resurselor umane și cu obiectivele instituționale și programatice, iar aceste obiective ar putea fundamenta mai bine configurarea structurilor organizaționale – mai ales în cazul reorganizărilor.
Este nevoie de îndrumare metodologică, la nivel central, dar și de o capacitate consolidată în cadrul departamentelor de resurse umane, pentru a sprijini un astfel de proces la nivel instituțional. Agenția Națională a Funcționarilor Publici poate oferi această îndrumare și acest suport pentru cadrul de competențe al funcției publice.
Însă, per ansamblu, analiza și planificarea strategică a resurselor umane sau dezvoltarea structurilor organizaționale trebuie să îi aibă în vedere și pe funcționarii publici și personalul contractual din aceeași instituție. Reforma sistemului de recrutare în funcții publice trebuie să fie însoțită de o orientare către planificarea strategică a resurselor umane, reflectată într-un Plan de recrutare", explică guvernanții în documentul analizat de Profit.ro.
Recent a fost relatat că, deși anul 2025 a început cu anunțarea unor viitoare concedieri în aparatul de stat, luna ianuarie a venit cu aproape 900 de locuri de muncă disponibile pentru cei care vor să se angajeze în sectorul public. Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, numărul de joburi pentru bugetari este cu 33% mai mare.
Cel mai mare angajator de stat la începutul acestui an a fost sistemul de învățământ, care a generat o treime din numărul total de locuri de muncă scoase în piață, potrivit datelor eJobs.ro. A urmat sistemul de sănătate, cu 271 de poziții deschise în spitale, clinici, sanatorii ori direcții de sănătate. Guvernul a fost, cel puțin până la această dată, al treilea cel mai mare angajator, cu aproape 200 de locuri vacante.
„2025 a început cu un sentiment de îngrijorare venit din zona bugetară, în special după reducerile de cheltuieli cu personalul, precum și concedierile anunțate pentru sectorul energetic, Senat sau Camera Deputaților. Asta în timp ce sectoare precum sănătatea, educația, Ministerul de Interne și Apărarea vor face excepție de la aceste măsuri. De altfel, anvelopa salarială bugetată pentru 2025 în sectorul de stat este ușor crescută față de anul trecut, respectiv cu 1% mai mare”, spune Bogdan Badea, CEO în cadrul eJobs.
Datele mai arată că Bucureștiul domină clasamentul național al angajărilor la stat, cu 160 de joburi deschise pentru candidați. Clujul ocupă locul al doilea, cu 59 de joburi postate de instituțiile publice, urmat de Iași, Constanța și Prahova. Cel mai puțin s-a angajat în județele Ialomița, Covasna, Bihor, Arad sau Mureș. În fiecare dintre acestea, instituțiile de stat au avut deschise mai puțin de 10 poziții pe tot parcursul lunii ianuarie.
„Mai mult de jumătate dintre joburile disponibile s-au adresat candidaților din segmentul white collar, adică acei candidați care au studii superioare. 175 de joburi au fost pentru candidații blue collar (fără studii superioare) și 130 pentru grey collar. Acestea din urmă se referă la ocupații care combină atât aspecte ale muncii de birou (specifice segmentului white collar), cât și ale muncii fizice (specifice segmentului blue collar)”, mai spune Bogdan Badea.
Una dintre specificitățile aparatului de stat este legată de tipul contractelor încheiate cu angajații, respectiv aproape 90% dintre contracte sunt permanente. Numărul celor temporare este de aproximativ 110.
„Statul a fost dintotdeauna unul dintre cei mai atrăgători angajatori pentru candidați, nu doar pentru că avea multe locuri disponibile, ci și pentru că era considerat un loc stabil, cu salarii care creșteau anual și fără o presiune la fel de mare precum în mediul privat. Cu toate acestea, observăm o tranziție de atenție către sectorul privat, în special în rândul candidaților foarte tineri”, subliniază Bogdan Badea. Dacă instituțiile publice au avut aproape 900 de poziții deschise în luna ianuarie, angajatorii din mediul privat au postat 23.000 de joburi pe eJobs.ro. Domeniile cu cea mai mare nevoie de candidați au fost retail, servicii, industria alimentară, call center / BPO, turism și transport / logistică.
În prezent, circa 1,3 milioane de români lucrează în instituțiile de stat. În Administrația Publică Centrală sunt angajați 64% din totalul bugetarilor, iar în administrația locală restul de 36%. Spre comparație, aproape 4,2 milioane de oameni sunt angajați în sectorul privat, ceea ce înseamnă că 23% din totalul angajaților din România sunt în sectorul public și 77% lucrează pentru companii private.
