Senatul a adoptat astăzi Legea care clarifică situația contractelor de economisire-creditare în sistem locativ (Bauspar), aprobând și mai multe modificări în regimul acestora.
Astfel, prima de stat rămâne limitată, anual, la 25% din suma economisită, dar nu mai mult de 250 de euro, doar pentru clienții care optează și pentru contractarea unui credit pentru domeniul locativ, sau a unui credit anticipat ori intermediar. Clienții care aleg doar să economisească în acest sistem, retragându-și banii după perioada minimă obligatorie de 5 ani, vor putea obține o primă redusă cu 5 puncte procentuale, de doar 20% din suma economisită în fiecare an, dar nu mai mult de 200 de euro.
În forma nouă, legea precizează expres că obținerea primei de stat nu este condiționată de contractarea unui credit și că beneficiar poate fi orice cetățean al României, indiferent de vârstă.
Pe de altă parte, folosirea sumelor subvenționate de stat în scop locativ va trebui demonstrată cu facturi, băncile având obligația să ceară clienților aceste dovezi chiar și în cazul celor care retrag banii după cinci ani, fără a solicita un credit. În alte state în care sistemul funcționează (ex. Germania, Austria, Cehia), clienții care au economisit în sistem întreaga perioadă prevăzută de lege (6 ani în alte state) pot folosi banii cum vor, inclusiv prima alocată de stat.
CITEȘTE ȘI Diferențe în țară de 5.000 euro-20.000 euro la prețul pentru cumpărarea unei locuințe. Unde sunt cele mai ieftine și cele mai scumpe case Clarificările au fost necesare după ce Curtea de Conturi a sancționat cele două bănci specializate, dând vechii legi o interpretare potrivit căreia acordarea primei de stat este nelegală dacă beneficiarii sunt minori sau bătrâni și dacă etapa de economisire nu este urmată, obligatoriu, de contractarea unui credit destinat achiziției sau modernizării locuinței.
În urma acestor sancțiuni sistemul Bauspar a fost blocat aproape complet în România, cele două bănci active pe acest segment, înființate de BCR și Raiffeisen, nemaiacceptând depuneri. Atât cele două bănci, cât și Ministerul Dezvoltării, ordonatorul de credite în speță, au contestat în instanță decizia Curții de Conturi, obținând suspendarea executării și așteptând în continuare judecata pe fond.
