Legea "Big Brother", care permite organelor de urmărire penală, organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale și instanțelor să aibă acces rapid la datele de identificare ale clienților operatorilor de telecomunicații, a fost adoptată, miercuri, de Camera Deputaților, documentul urmând acum să fie transmis spre promulgare dacă nu este contestat la Curtea Constituțională.
Legea nu prevede un termen de intrare în vigoare astfel că, potrivit normelor în domeniu, va fi aplicată după trei zile de la momentul publicării în Monitorul Oficial. Pentru publicare, mai este nevoie de semnătura președintelui Klaus Iohannis, care poate sta doar 20 de zile de la data primirii, înainte de a decide dacă promulgă sau retrimite actul către Parlament.
Legea stabilește că, la solicitarea instanțelor de judecată, a organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului, furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului și furnizorii de rețele publice de comunicații electronice pun la dispoziția acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecția datelor cu caracter personal. Aceste date solicitate vor putea fi păstrate de către operatori timp de până la cinci ani, în cadrul investigațiilor pentru combaterea infracțiunilor sau în domeniul apărării și securității naționale.
În același timp, datele de trafic referitoare la abonați și la utilizatori, prelucrate și stocate de către furnizorul unei rețele publice de comunicații electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului vor putea fi șterse sau transformate în date anonime, atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, într-o perioadă care va putea dura până la trei ani, interval în care vor putea fi stocate.
Legea de prelucrare a datelor cu caracter personal, cunoscută sub numele "Big Brother", prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă și mobilă și de internet să rețină, timp de șase luni, anumite date ale abonaților, care să fie trimise, la cerere, autorităților din domeniul siguranței naționale pentru acțiunile de prevenire, cercetare, descoperire și urmărire a infracțiunilor grave. Curtea Constituțională a decis însă, în vara anului trecut, că actul normativ este neconstituțional.
La începutul acestui an, după ce 12 persoane au murit iar alte 11 au fost rănite într-un atac comis în Franța la sediul revistei satirice Charlie Hebdo de către indivizi înarmați cu arme automate și lansatoare de rachete, la ministerul român de Interne s-au întâlnit membrii comitetului pentru situații de urgență, printre care și directorii serviciilor de informații, și au stabilit că Legea "Big Brother" va fi repusă pe agenda Guvernului, a Parlamentului și a societății civile, deoarece măsurile din document sunt necesare pentru identificarea tuturor factorilor de risc, în contextul noilor amenințări teroriste.
Ulterior, în luna mai, promovarea acestei legi a fost convenită și la Palatul Cotroceni, într-o întâlnire a președintelui Klaus Iohannis cu liderii partidelor parlamentare.
Mai multe organizații neguvernamentale au reclamat atunci că autoritățile române folosesc atentatul din Franța pentru a restrânge drepturile fundamentale ale omului.
