Dobânzile la creditele în lei au ajuns unde trebuie, iar o reducere suplimentară ar limita BNR să realizeze intervenția monetară doar prin intermediul cursului de schimb, spune guvernatorul Mugur Isărescu.
Referințele din piața interbancară la lei sunt la minime istorice, pe fondul unei inflații negative. În acest context, ar fi o greșeală ca Banca Națională să reducă și mai mult dobânzile, pentru că ar mai putea opera doar prin cursul de schimb, dacă sunt necesare alte ajustări monetare, spune Isărescu.
“Încercăm să rămânem cu un credit relativ ieftin, să nu ne grăbim să-l mai ieftinim, pentru că e destul de scăzut și suntem unde trebuie. Să nu ne grăbim acum, pentru că am ajuns cu țintirea inflației într-un interval de mișcare a dobânzilor extrem de redus, să lăsăm viitoare ajustări doar pe cursul de schimb”, a declarat guvernatorul, cu ocazia prezentării ultimei ediții a raportului privind inflația.
În condiții de deflație persistentă, o bancă centrală care a redus dobânzile până aproape de zero nu mai poate genera inflație decât prin relaxare cantitativă – achiziții mari de titluri de stat – și prin intervenția pe cursul valutar, prin deprecierea monedei. Relaxarea cantitativă este, mai degrabă, apanajul marilor bănci centrale.
Guvernatorul arată că populația este încă foarte atentă la orice mișcare de curs valutar.
“Și acum, după atâția ani, publicul din România are o sensibilitate față de curs. Nu digeră ușor variațiile mari de curs. Va trebui să fim atenți și la ceea ce se întâmplă pe piața valutară”, spune Isărescu.
Cursul de schimb față de euro a fost cel mai stabil din regiune în acest an, a remarcat Isărescu, iar în ultimele zile acesta s-a mișcat foarte puțin, în contextul demisiei Cabinetului Ponta și al protestelor de stradă din țară.
Dobânda cheie a rămas la 1,75%, cu ocazia ultimei decizii de politică monetară, în timp ce cotația Robor la trei luni, în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei, este la un minim istoric de puțin peste 1%.
BNR ar putea să mai reducă și intervalul dintre facilitatea de creditare și cea de depozit în jurul dobânzii cheie, la un punct procentual, față de 1,5 puncte procentuale în prezent, spune Isărescu.
De asemenea, BNR mai poate lăsa mai multă lichiditate în piață și prin reducerea rezervelor minime obligatorii ale băncilor pentru pasivele în lei și valută de la 8%, respectiv 14% în prezent. Isărescu spune că această variantă era luată în calcul și la ultima ședință de politică monetară, dar căderea guvernului a schimbat decizia Băncii Naționale.
Banca centrală prognozează o inflație de -0,7% la finele acestui an și de 1,1% la sfârșitul lui 2016. Rata anuală a inflației ar urma să intre în ținta Băncii, de 2,5%, plus sau minus un punct procentual, abia în 2017.
Isărescu a spus că ratele negative actuale, -1,7% în septembrie, au fost generate exclusiv de reducerile de taxe și de scăderea prețurilor țițeiului.
