Conferința Națională de Dreptul Inteligenței Artificiale (DIA) – 2026. Între consolidarea DIA și startul Quantum Law

Cea de-a doua ediție a Conferinței Naționale de Dreptul Inteligenței Artificiale (Conferința DIA), inițiată de Universitatea Ecologică din București (UEB) și organizată în parteneriat cu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie „Politehnica” București și Grupul editorial „Universul Juridic” va avea loc miercuri, 30 septembrie 2026, la Casa Ecologiei din București, sub semnul consolidării statutului DIA și al startului procesului de cristalizare a cadrului etico-juridic aferent tehnologiilor cuantice. Subiectul central al dezbaterilor îl reprezintă Receptarea dreptului european al inteligenței artificiale în dreptul român. Spre o lege națională privind IA?

O atare opțiune tematică se justifică și are în vedere, pe de o parte, continuarea și dezvoltarea măsurilor reglementare de punere în aplicare a AI Act, modificat în sensul simplificării prin Digital Omnibus in AI (2026), iar pe de altă parte, multiplicarea preocupărilor de organizare  și adaptare a actelor legislative unional-europene în vederea operaționalizării lor depline în planul intern al statelor membre. Din această ultimă perspectivă, elaborarea și adoptarea unor legi naționale în materie reprezintă o provocare majoră.

În același timp, în afirmarea rolului său de veritabil „centru național” de dezvoltare a cercetării și studiului DIA, UEB își întregește acțiunea permanentă cu, pe lângă anunțata introducere în cadrul programelor sale de învățământ a unor cursuri precursoare aferente Quantum Law (Dreptul IA cuantice și, respectiv, Introducere în dreptul cuanticului), evocarea și prezentarea în cadrul Conferinței a primelor rezultate ale investigațiilor științifice de specialitate.

Totodată, în contextul inerentelor aspecte practice ale problematicii, vom asista deopotrivă la prezentarea de instrumente esențiale noi pentru juriști, dezvoltate pe baza IA (aplicații, studii de caz, sesiuni demo) și cunoașterea proiectului de digitalizare Platforma e-UNBR.

Pentru o avanpremieră mai completă a evenimentului juridico-științific major, de avangardă ne-am adresat prof. univ. dr., dr. h.c. Mircea Duțu, Directorul emerit al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române și Președintele UEB, inițiatorul manifestării și pionierul noilor discipline juridice în România.

Pe lângă, în mod evident, tematica principală, prin ce se distinge și se remarcă această ediție a Conferinței naționale de DIA, desfășurată la momentul în care tehnologiile emergente sunt în plin avânt?

M.D.: Înainte de toate, prin faptul că marchează permanentizarea unei atari manifestări științifice, reflectă amploarea sa națională și deschiderea largă spre aspectele juridice ale noului tehnologic. Într-adevăr, organizarea sa în parteneriat cu Universitatea „Politehnica”, hub-ul român de IA (HRIA) și cu participarea reprezentanților facultăților de drept care organizează cursuri consacrate dreptului noilor tehnologii, în frunte cu IA, arată faptul că UEB a devenit „centrul național” de diseminare a cunoștințelor și formare academică în materia dreptului tehnologiilor avansate (IA și cuantic). Apoi, implicarea și participarea, în premieră, a INPPA, prin conducătorul Departamentului de studii și cercetare, conf. univ. dr. Claudiu Dinu, și cu tema „Provocări cu privire la utilizarea IA în activitatea avocațială. Obiectul și limitele unei reglementări interne cu privire la IA”, arată, în mod elocvent, deschiderea spre practic și reacția cuvenită și proactivă a sectorului profesiilor juridice față de utilizarea responsabilă a aplicațiilor oferite de instrumentele tehnologice emergente. Nu în ultimul rând, participarea la dialogul nostru juridico-științific în spectrul dreptului comparat a unor colegi universitari din Italia, Spania și Vietnam, cu prezentarea experiențelor naționale respective în reglementarea IA, adaugă un plus substanțial analizei și oferă perspective internaționale certe proiectului nostru. În fine, cuprinderea și publicarea lucrărilor conferinței într-un volum menit să constituie numărul 1, inaugural al „Revistei de Dreptul Inteligenței Artificiale” (RDIA) completează tabloul și acreditează pe deplin statutul de eveniment științific excepțional, singular și inedit cu veritabile valențe științifico-practice, naționale și internaționale, al demersului nostru.

Dincolo de aceste aspecte, ținând mai ales de amploarea și vocația evenimentului științific, prin ce se remarcă, pe conținut, ediția de față?

M.D.: Mai întâi și cu caracter de pionierat în România și nu numai, nu atât prin tematica afișată oficial, ci mai degrabă prin adaosurile contextuale, Conferința va marca intrarea pe agenda preocupărilor comunității juridice științifice, alături de și în strânsă conexiune cu tematica inteligenței artificiale, ce reprezintă capul de afiș, a provocărilor la nivelul dreptului ale tehnologiilor cuantice (Quantum Law). După apariția a o serie de documente de soft law (care proclamă primele încadrări etice ale fenomenului) din partea unor instanțe internaționale , precum OCDE, adoptarea și multiplicarea strategiilor și foilor de parcurs naționale și, mai ales, a evoluțiilor la nivelul UE – aprobarea, în 2025, a Quantum Europe Strategy și pregătirea, pentru 2027, a Quantum Act – putem afirma că procesul de construire s-a declanșat și oarecum după modelul IA, asistăm la emergența sa implacabilă. În plus, avansurile tehnologice rapide și apariția în curând a aplicațiilor concrete ale fizicii cuantice reclamă urgent o încadrare etico-juridică adecvată spre evitarea riscurilor și valorificare avantajelor oferite. Este semnificativ, în acest sens, avertismentul din documentul publicat la începutul lunii a.c. „Preparing for the Post-Quantum Era: A Call to Action” al Grupului de lucru pentru securitatea cibernetică al G7 în sensul că, „chiar dacă calendarul exact rămâne incert, mai multe avansuri recente lasă a se întrevedea dezvoltarea calculatoarelor cuantice capabile să spargă mecanismele de cartografiere de uzanță publică utilizate pe larg și să compromită securitatea infrastructurilor digitale”. Printre axele majore ale răspunsului necesar se află și reglementarea adecvată. În același timp, să nu uităm inteligența artificială cuantică, un sector de interferență și complementaritate între cele două domenii de vârf – IA și quantum – și care prezintă un regim juridic inaugurat prin AI Act, ce necesită completări și dezvoltări suplimentare.

Deocamdată, noua problematică cuantică rămâne la o abordare enunțiativă, la nivelul declarațiilor de intenție, în condițiile în care acum își face intrarea în programele de studiu ale Facultății de Drept a UEB, rămânând ca la următoarele ediții ale conferinței naționale să ocupe locul cuvenit și pe agenda dezbaterilor sale.

Desigur, preocuparea centrală a dezbaterilor o reprezintă receptarea în dreptul intern a cadrului juridic european privind IA și analiza oportunității unei legi naționale în materie. Ce a justificat o atare opțiune?

M.D.: Înainte de toate faptul că, fără îndoială, reglementarea europeană – reprezentată în principal de AI Act updatat și de Convenția-cadru a Consiliului Europei privind IA și drepturile omului, democrația și statul de drept, ambele din 2024 – reprezintă „nucleul dur” al DIA. El e într-o dinamică permanentă, cunoscând evoluții sub diferite forme de manifestare, iar receptarea și transpunerea sa, după caz, în dreptul intern, sunt esențiale pentru regimul juridic al noilor tehnologii. Apoi, regulamentul (UE) 2024/1689 a cunoscut recent modificări și completări importante, ceea ce implică  analiză pertinentă, cu concluzii întregitoare corespunzătoare. Într-adevăr. Regulamentul (UE) 2026/1744 din 8 iulie 2026 aduce contribuții importante la simplificarea punerii în aplicare a normelor armonizate privind inteligența artificială și, prin aceasta, la definitivarea regimului juridic unional-european pertinent.

Dincolo de aceste reconfigurări suplimentare, există problema de maximă însemnătate a adoptării legislației la nivel național. Chiar dacă textul principal – în cazul IA, AI Act, iar în cel al tehnologiilor cuantice, preconizatul Quantum Act – e reprezentat de un regulament, el necesită, pentru o aplicare cât mai deplină, efectivă și eficientă în planul intern al statelor membre ale UE, anumite ajustări, adaptări și dezvoltări în raport cu realitățile concrete. O atare perspectivă a fost confirmată deja în privința Italiei (care a adoptat legea delegată nr. 132 din 23 septembrie 2025 de stabilire a cadrului național privind inteligența artificială) și a Spaniei (unde e în curs de adoptare proiectul de lege organică pentru bunul uz și guvernanța Inteligenței Artificiale).  De asemenea, au optat pentru asemenea reglementări și Germania, Polonia, Luxemburgul și Slovacia. Ca regulă generală, statele membre ale UE procedează pe această cale la desemnarea propriilor autorități de supraveghere în domeniu, fixarea sancțiunilor financiare și încadrarea specificităților locale aferente.

În context mai general, și alte țări recurg tot mai mult la legi naționale de acest gen, într-o abordare globală a domeniului și  care nu exclude, ci implică conexiuni cu viitorul Quantum Law.

Dintr-o atare perspectivă a „stării lucrurilor” și fără riscul antepronunțării (care, oricum nu atrage consecințe… juridice!), care e situația din România? Considerați că ar fi binevenită o lege națională privind IA?

M.D.: Cred că a venit momentul adevărului și a acțiunii și în România pentru adoptarea măsurilor de încadrare politico-etică și juridică cât mai depline și eficiente a utilizării noilor tehnologii avansate. Până acum ne-am complăcut în a mima, prin documente declaratorii, întocmite de circumstanță, tendințele europene, și aceasta în mod defazat și, deci, cu valoare nulă. A fost situația, de pildă, a celor două strategii naționale, născute „moarte”: cea privind domeniul inteligenței artificiale 2024–2027 aprobată la 11 iulie 2024, fără a se ține seama de AI Act din 13 iunie 2024 și, respectiv, Strategia Națională în domeniul Tehnologiilor Cuantice 2024–2029, adoptată în august 2024, deci în contratimp cu Strategia europeană privind cuanticul din iunie 2025. O raportare realistă la obiectivele comune și eforturile coordonate la nivel unional-european și având în vedere propriile capacități de dezvoltare în materie ne va permite să elaborăm perspective adecvate de implicare și valorificare a avansurilor tehnologice de vârf. Totul trebuie să înceapă cu deschiderea și participarea efectivă a cercetării științifice naționale la această provocare tehnologico-civilizațională extraordinară, de ruptură; a rămâne de o parte echivalează cu a ne situa la poziția marginală de spectatori, de simplu receptori și valorificatori, cu prețul aferent, a progresului tehnic. Handicapul european e evident și reproducerea lui la nivelul statelor membre se repercutează în mod diferențiat, defavorizator pentru unii. Fracturarea tehnologică pe cale a se afirma devine inacceptabilă și se impune a fi evitată cu orice preț. Având în vedere experiența de până acum, în sensul că mai toate strategiile proclamate nu au fost aplicate de chiar cei care le-au adoptat și spre a da o șansă reală unui cadru stimulant pentru IA și cuantic în România cred că devine absolut necesară o lege națională de amenajare și adaptare a reglementărilor unional-europene în materie. Tentativele de până azi au fost simple exerciții conjuncturale amatoriste. Acum avem exemple concrete, ne cunoaștem mai bine situația și necesitățile aferente și le putem exprima corespunzător în norme juridice.

Ca orice manifestare științifică de acest gen, și mai ales de una consacrată unei tematici inedite, sunt așteptate și progrese doctrinale semnificative. Care se anunță a fi rezultatele notabile ce vor fi comunicate în acest context?

M.D.: În această perspectivă, nu mă pot pronunța decât în privința aporturilor ce vor fi aduse cu această ocazie de reprezentanții UEB. Ca o premieră, vom asista la prezentarea primelor rezultate ale cercetărilor aferente a trei proiecte aparținătoare planului de activități al Centrului de Cercetări Transdisciplinare privind Tranziția Ecologică și Digitală, diviziunea pentru AI și Quantum. Mai întâi, este vorba de o temă absolut inedită și de mare perspectivă consacrată Premiselor, dimensiunilor și perspectivelor încadrării etico-juridice a tehnologiilor cuantice (Quantum Law) (prof. dr. Mircea Duțu, conf. dr. Andrei Duțu-Buzura și lector univ. dr. Mircea M. Duțu-Buzura). De asemenea, alte comunicări importante vor cuprinde concluzii ale altor două rapoarte de cercetare relevante: IA în sectorul public: reglementare europeană și adaptare națională (conf. univ. dr. Gabriel Manu) și Regimul juridic pentru daunele cauzate de produsele ori serviciile ce utilizează IA: între perspectiva europeană și reglementarea națională (conf. univ. dr. Andrei Duțu-Buzura). Este o abordare pe care o introducem în acest an și dorim să o permanentizăm, inclusiv cu participarea celorlalte structuri de preocupări în materie: valorificarea rezultatelor obținute în cadrul cercetărilor consacrate DIA și Quantum Law.

În fine, precum la ediția precedentă, nu lipsesc nici prezentările aspectelor practice ale „invaziei” aplicațiilor noilor tehnologii în rândul profesiilor juridice. Care sunt elementele de remarcat în acest sens?

M.D.: Conform programului anunțat, vom beneficia de prezentarea, pe de o parte și cu titlu general, a unor instrumente esențiale pentru activitatea justiției, dezvoltate pe seama IA (studii de caz, sesiuni demo) din partea unor firme de profil, iar pe de alta și în spectru particular, a proiectului de digitalizare Platforma e-UNBR, cu circumstanțele cuvenite.

Nu putem încheia discuția noastră fără a arunca o privire și spre la ceea ce ne așteptăm de la viitoarea ediție. Deși cea din 2026 nu a avut încă loc, la ce ar trebui să fim atenți în 2027?

Cred că, într-un orizont oarecum optimist, ediția de anul viitor ar putea fi consacrată primelor analize privind cadrul european prefigurat de preconizatul Quantum Act în general și conexiunilor juridice cu inteligența artificială cuantică în special. Indiferent dacă până la momentul desfășurării conferinței viitoare  (finele lui septembrie 2027) regulamentul UE privind cuanticul va fi adoptat sau nu, îi vom cunoaște însă conținutul și, astfel, se va preta unor reflecții preliminare. La rândul său, IA cuantică își va consolida regimul juridic astfel, și va oferi dimensiuni suplimentare de evaluări și concluzii. Cu remarca absolut necesară că în domeniul noilor tehnologii de vârf evoluțiile sunt atât de rapide și imprevizibile încât nu pot fi excluse surprizele majore, care să le implice abordarea (și) a altor teme.

Să rămânem, așadar, în așteptarea progresului tehnologico-juridic, iar până atunci să-i urăm succes în noul an universitar și de cercetare 2026–2027!

Un material Legal Marketing