În urmă cu doar o săptămână, înainte ca inundațiile mortale să atingă Europa Centrală, Republica Cehă părea pe cale să devină prima țară din regiune care își va reduce deficitul bugetar ferm sub nivelul de 3% din PIB, plafonul maxim permis normele Uniunii Europene, după pandemia de COVID-19. Acum, acea mică victorie pentru finanțele publice este incertă, întrucât Republica Cehă și Polonia, care au suportat greul potopului, calculează costul celor mai grave inundații care au lovit regiunea în cel puțin două decenii, relatează Reuters.
Pe baza estimărilor oficialilor locali, daunele aduse infrastructurii ar putea ajunge la un total de 10 miliarde de dolari numai în aceste două țări, scrie News.ro.
Ministrul de Finanțe al Poloniei a spus că cele 5,6 miliarde de dolari alocate din fondurile UE vor acoperi unele, dar nu toate costurile pentru recuperarea după inundații.
Pierderile economice legate de vremea extremă se adaugă la presiunile asupra finanțelor statului într-o regiune încă presată de consecințele pandemiei de COVID-19 și de accelerarea inflației ca urmare a invaziei Rusiei din 2022 în Ucraina vecină.
De la pandemie, când statele membre UE au renunțat la respectarea prevederii UE de a menține deficitele anuale la maximum 3% din produsul intern brut, deficitele bugetare din regiune au crescut până la 9% din PIB în România și 7% în Polonia și Ungaria.
Inflația și alegerile din Polonia, Ungaria și România – cu promisiunile inevitabile de amploare – au împiedicat și mai mult reducerea deficitului bugetar.
Investițiile militare mai mari, cheltuielile legate de inflație pentru pensii și costurile crescute ale serviciului datoriilor presează, de asemenea, bugetele.
Ministerul de Finanțe ceh a anunțat joi că va aloca 30 de miliarde de coroane (1,3 miliarde de dolari), sau 0,4% din PIB, pentru pagubele provocate de inundații, într-o modificare a bugetului pentru 2024, cu 25% peste estimarea inițială a economistului ING David Havrlant, făcută la începutul acestei săptămâni.
Acest lucru ar putea împinge deficitul Cehiei aproape de pragul 3% stabilit de regulile UE, în creștere față de ținta inițială de 2,5%, deficitul de anul viitor fiind acum proiectat peste planurile anterioare.
Steffen Dyck, vicepreședinte senior la Moody's Ratings, a declarat că, deși regiunea pare mai pregătită decât în trecut pentru a gestiona inundațiile, trebuie să facă față incidentelor și impactului lor economic mai regulat.
”Ar putea exista încă un impact asupra cheltuielilor guvernamentale, în funcție de daunele finale, iar unele țări, precum Republica Cehă și Polonia, au anunțat deja sprijin fiscal de urgență”, a spus Dyck.
Presiunea neașteptată asupra finanțelor cehe evidențiază amploarea provocării cu care se confruntă restul țărilor membre estice ale UE care se confruntă încă cu deficite mai mari, variind de la aproape 7% în România până la peste 5% în Polonia și Ungaria.
VIZIUNEA PE TERMEN LUNG
O analiză Reuters a proiectelor de bugete și a anunțurilor guvernamentale privind planurile fiscale arată că Polonia și Ungaria ar putea avea nevoie de cea mai mare parte a acestui deceniu pentru a reduce deficitele la sub 3%, în timp ce România ar putea să nu realizeze acest lucru până în anii 2030.
Pentru Polonia, cea mai mare economie din regiune, Moody's estimează că datoria publică ar putea crește la 60% din PIB până în 2027, din cauza creșterii împrumuturilor, ceea ce va ridica cheltuielile legate de datorii.
Moody's se așteaptă ca deficitul bugetar polonez să depășească 5% din PIB în 2025, urmat de o ”consolidare foarte graduală” spre un deficit de 3% în următorii patru până la cinci ani.
Presată de costul reparațiilor cauzate de inundații, Polonia va face acum eforturi pentru o mai mare marjă de manevră a UE pentru a-și susține finanțele de stat.
Fitch Ratings a declarat că presiunile asupra cheltuielilor în Polonia au fost ”mai mari decât se anticipase”, după ce Varșovia și-a publicat proiectul bugetului pentru 2025, deși o bază solidă de venituri a oferit sprijin.
Inundațiile au lovit o regiune deja afectată de o economie germană slabă, destinația a 20-30% din exporturile central-europene, cu posibile ramificații pe termen lung pentru finanțele statului.
”Perspectivele de creștere din regiunea ECE ar putea avea de suferit dacă slăbiciunea economică a Germaniei se va dovedi structurală și prelungită. Creșterea mai slabă pe termen mediu ar putea, la rândul său, să exercite presiuni asupra finanțelor publice din ECE într-un moment în care costurile finanțării guvernamentale rămân ridicate”, a declarat Karen Vartapetov, director și analist principal pentrueEvaluările suverane din ECE și CSI la S&P Global.
Costurile serviciului datoriei au crescut la 4,7% din PIB în Ungaria și 2% în Polonia și România anul trecut, doar costurile cu dobânzile ale Republicii Cehe, de 1,3% din PIB, fiind sub media UE -- dar încă aproape de două ori nivelul de 0,7% observat înainte de COVID -19.
România nu a publicat încă un buget pentru 2025, dar Bucureștiul ia în considerare un interval de șapte ani pentru a-și pune sub control deficitul de la cele mai înalte niveluri ale UE, despre care unii economiști spun că ar putea ajunge până la 8% din PIB în acest an din cauza unei reforme costisitoare a pensiilor.
Ungaria, al cărei deficit bugetar a fost în medie de aproape 7% din PIB de la pandemie, s-a angajat să-l reducă la 4,5% din PIB în acest an, deși Moody's se așteaptă să fie cu un punct procentual mai mare chiar și după încercările recente de a-l reduce.
