România se află printre țările în care majoritatea respondenților la un studiu consideră că activitatea lor curentă nu va fi afectată de trendurile globale, percepție surprinzătoare însă pentru analiști, în condițiile în care salariile de pe piața locală au crescut semnificativ în ultimii ani, cu mult peste creșterea productivității (care rămâne a două cea mai mică din Europa), iar poziționarea ca țară cu forță de muncă ieftină se erodează rapid, România începând să piardă teren chiar și în fața unor țări din jur, precum Serbia și Ucraina.
Concluzia rezultă dintr-un studiu la nivel global pe tema percepției angajaților asupra nevoii de schimbare a aptitudinilor profesionale ca reacție la mega-trendurile globale (în principal globalizare si digitalizare). Studiul, realizat de BCG împreuna cu The Network, una din cele mai mari alianțe de site-uri de recrutare din lume, a adresat 366.000 de persoane din 197 de țări, printre care și România.
În medie, 61% din respondenți la nivel global consideră că pozițiile lor curente vor fi afectate de dezvoltările tehnologice și de globalizare, procentul variind însă între peste 75% în unele țări (de exemplu țările africane și mai multe economii emergente sau chiar și Japonia), până la sub 35% în alte țări (printre care se află și România, alături de țări precum China, țări din America Latină, Africa dar și alte țări europene).
Percepția optimistă din România, măsurată pe baza a peste 19.110 de răspunsuri, surprinde analiștii, în condițiile în care salariile din România au crescut semnificativ în ultimii ani, cu mult peste creșterea productivității, care rămâne a două cea mai mică din Europa.
Pe de altă parte, România este printre ultimele țări din Europa (și nu numai) din punct de vedere al digitalizării, ceea ce are implicații asupra eficienței și productivității muncii. Deci, arată analiștii, realitatea este că și românii vor fi afectați semnificativ de mega trend-urile globale, poate chiar mai mult decât alte naționalități care stau mai bine la capitolul productivitate, digitalizare, inovație. De aceea, este esențial că România să se orienteze din ce în ce mai mult pe activități cu productivitate și valoare adăugată din ce în ce mai mare, inclusiv cercetare, dezvoltare, inovație; toate acestea necesită însă îmbunătățiri permanente ale aptitudinilor profesionale, și un grad din ce în ce mai mare de automatizare și digitalizare, arată aceștia.
Pe de altă parte, este interesant de observat din studiu că 71% din românii care au răspuns petrec câteva săptămâni pe an învățând lucruri noi, față de 65% media tuturor respondenților.
În general, timpul alocat învățării de lucruri noi în scopul extinderii aptitudinilor și competențelor profesionale este proporțional cu percepția asupra implicațiilor pe care mega trendurile le au asupra activității curente, după cum se vede și din graficul de mai jos.
Există însă și excepții de la regulă: țări în care percepția asupra modificărilor pe care tendințele globale le au asupra activității curente ale oamenilor este puternică, dar timpul alocat învățării este mic, cum ar fi cazul Germaniei și Olandei de exemplu, care ar putea fi considerați „ezitanți”, în sensul că așteaptă să vadă mai întâi cum evoluează lucrurile înainte de a începe să dezvolte noi aptitudini și competențe.
La extremă opusă se află însă România, dar și China sau alte țări mai puțin dezvoltate, care ar putea să fie considerate că învață din plăcerea de a învăța, neavând percepția că ce se întâmplă în prezent sau se va întâmpla în viitor le va afecta activitatea curentă. În ultima instanță, nu este un lucru rău, arată analiștii: chiar dacă nu stăm foarte bine din punct de vedere al anticipației nevoii de schimbare ca urmare a unor tendințele globale, există totuși dorința de a învăța și de a dezvolta mai departe noi competențe profesionale.
Pentru a excela în viitor, oamenii au nevoie de o abordare multidisciplinară, prin care să dea dovadă în același timp atât de gândire critică, cât și de aptitudini foarte bune de colaborare. Comunicarea, competențele analitice și digitale, leadership-ul și capabilitățile de a rezolva probleme complexe sunt abilitați esențiale de care vom avea cu toții nevoie.
În acest sens, atât guvernele, cât și companiile trebuie să promoveze dezvoltarea permanentă a aptitudinilor profesionale, altfel ne vom confrunta cu o forța de muncă segmentată în care unii oameni sunt dispuși să se dezvolte continuu, dar alții nu, ceea ce va crea distorsiuni pe piața de muncă. Este esențial ca oamenii să fie pregătiți să reacționeze la schimbările care au loc în economia globală și să fie pregătiți să își dezvolte continuu competențele pentru a rămâne competitivi, mai arată aceștia.
