Mare parte dintre firmele din România vor îngheța investițiile în acest an, pe fondul provocărilor fiscale și incertitudinilor tot mai mari privind evoluția economiei.
Potrivit rezultatelor cercetării derulată la sfârșitul anului trecut de Sierra Quadrant și la care au participat 1023 de antreprenori, manageri și angajați cu funcții de răspundere din economie, 2 din 3 respondenți au declarat că nu vor deschide noi linii de business și investiții în acest an.
56% dintre ei vor miza, în 2025, pe restructurarea și optimizarea operațiunilor financiare, în tentativa de a se adapta la situația economică fragilă, generată de efectele scăderii vânzărilor, amplificării blocajului financiar și inflației semnificative.
Potrivit rezultatelor celei de-a XI-a ediții a Barometrului de opinie privind starea economiei, cei mai mulți dintre oamenii de afaceri chestionați (82%) consideră că 2025 va fi un an dificil din punct de vedere economic, în timp ce doar 11% consideră că anul va fi unul bun pentru business.
67% au așteptări destul de pesimiste privind evoluția economică, doar 14% sunt optimiști și cred că economia va urma o traiectorie pozitivă, în timp ce 19% au evitat să se pronunțe.
Principalele riscuri economice invocate de antreprenori sunt, în ordinea mențiunilor – scăderea vânzărilor, reclamată de 68% dintre ei, efectele inflației (53%), impactul creșterii taxelor (49%), problemele de finanțare/inclusiv scăderea creditului furnizor (42%), accentuarea blocajului financiar (31%), creșterea costurilor operaționale (28%), de la carburanți, energie, gaze etc.
În topul provocărilor s-au mai situat – criza forței de muncă, menționată de 19% dintre antreprenori și evoluția cursului valutar, menționată de 15% dintre intervievați.
,,2025 va fi anul în care multe dintre companii vor miza pe prudență, pe securizarea investițiilor și consolidarea business-ului. Investițiile se vor concentra, în principal, în zonele care pot aduce rezultate rapide, focusul fiind pe menținerea unui cashflow dinamic.
În marea lor majoritate, marile proiecte investiționale vor fi trecute pe hold, în așteptarea unor răspunsuri concrete mai ales în privința politicii fiscale ale noului guvern. Introducerea taxei pe stâlp, controversele legate de posibila creștere a impozitului pe profit, a schimbării modului în care vor fi taxate proprietățile industriale, în general temerile legate de apariția unor noi taxe pe business au generat un comportament prudent din partea investitorilor’’, arată concluziile cercetării.
Ce măsuri își iau antreprenorii
Una dintre intrebările cheie ale cercetării se referă la soluțiile pe care managerii le au în vedere pentru a-și optimiza activitatea economică în 2025.
Astfel, principala măsură avută în vedere de antreprenori vizează optimizarea costurilor operaționale, invocată de 82% dintre cei chestionați. Este vorba de costurile de producție și cheltuielile logistice în principal, printre care și cele generate de funcționarea afacerii (chirii, costuri de birou, achiziții de mobilier, tehnică de calcul, utilități etc.)
O altă măsură invocată de majoritatea antreprenorilor (67%) vizează restucturarea portofoliului de servicii/produse.
,, Limitarea cheltuielilor neesențiale pentru core-business-ul companiei și focusarea pe produsele/serviciile care aduc cel mai ridicat volum de vânzări/profit vor deveni prioritare. Un alt element esențial, invocat de 53% dintre investitori vizează asigurarea unei linii de finanțare de urgență, un fel de plasă de salvare financiară în caz de nevoie.
Cei mai mulți mizează pe liniile financiare deschise la bănci dar un procent din ce în ce mai mare vizează colaborarea cu fondurile de investiții devenite tot mai active în piața românească și care vin cu dobânzi și condiții mai flexibile decât cele oferite de bănci”’, arată concluziile barometrului.
Alte măsuri vizate de antreprenori pentru a-și optimiza activitatea în 2025 se referă la vânzarea activelor neesențiale pentru business (terenuri, clădiri, utilaje nefolosite etc.), bifată de 29% dintre cei intervievați, extinderea programelor de credit risc management, factoring, digitalizarea afacerilor (21%) și de gestiune activă a riscului valutar și renunțarea la liniile de leasing operațional (19%).
,,Interesant este că, printre măsurile vizate de antreprenori, și am vrut să evidențiem acest fapt, se află limitarea creditului comercial, menționată de 48% dintre cei chestionați.
O decizie care se simte deja în economie și care vine să creeze probleme pe lanțurile economice, dovadă a scăderii încrederii în dinamica economică.
Creditul comercial reprezintă, de multă vreme, principala modalitate de finanțare a economiei iar reducerea acestuia riscă să genereze efecte negative ample mai ales în zona comerțului, acolo unde majoritatea firmelor lucrează cu acest instrument financiar”’, afirmă experții.
Interesant este, de asemenea, că doar 9% dintre cei chestionați se gândesc la disponibilizări de personal drept soluție pentru problemele economice din 2025, un semnal că criza de forță de muncă rămâne una dintre marile probleme ale economiei.
2025, anul oportunităților?
Dincolo de măsurile de restructurare a afacerilor, de optimizare a costurilor operaționale, mulți dintre antreprenori și-ar dori ca în 2025 să atragă mai multă finanțare, în special din zona fondurilor europene.
69% dintre ei au declarat că și-ar dori să inițieze proiecte cu fonduri UE, în special în zona producției, însă cei mai mulți (63%) se tem de birocrația asociată acestui demers și de întârzierea plăților din fonduri UE (59%).
,,Nu există antreprenor care nu și-ar dori să evolueze în 2025, să își consolideze și să își extindă afaceri, iar una dintre soluții o reprezintă accesarea fondurilor UE. Însă cei mai mulți reclamă că proiectele sunt aprobate foarte greu iar deconturile vin cu întârzieri foarte mari, fapt care este de natură să ducă chiar la eșecul proiectului propus.
De exemplu, poți trece în proiectul de finanțare achiziția unei linii de producție de 1.500.000 de euro și te poți trezi că, până ce proiectul este aprobat, aceasta s-a scumpit și nu mai este fezabilă achiziția. Este absolut necesar, din această perspectivă, ca autoritățile să găsească soluții pentru a face procesul de absorbție a fondurilor UE mai rapid, în ton cu dinamica economică”, afirmă experții.
Interviurile s-au realizat online, pe bază de chestionar, iar profilul respondenților a fost reprezentat de persoane cu studii superioare, 63% bărbați și 37% femei, cu o vârstă medie de 47 de ani.
