Creșterea inflației, deprecierea leului și accentuarea blocajului financiar reprezintă principalele temeri ale investitorilor în toamna acestui an. Instabilitatea politică a revenit în prim-plan, zgomotul politic fiind de natură să accentueze semnalele de alarmă privind evoluția economiei.
ULTIMA ORĂ Nouriel Roubini, "Dr. Doom", vine în România. Detalii AICI
Economia românească se pregătește de vremuri tulburi. Într-un context internațional plin de provocări, de la Brexit la războiul comercial SUA-China și problemele economice din Germania, investitorii privesc cu tot mai multă neîncredere starea economiei.
Potrivit unui barometru de opinie realizat de compania de consultanță Frames în rândul a 240 de oameni de afaceri, manageri și experți cu funcții de răspundere din aproape întregul spectru economic, în perioada 1-7 octombrie, 46% dintre investitori cred că economia merge într-o direcție greșită, 39% consideră că drumul este unul pozitiv, iar restul au evitat să răspundă.
Principalele temeri ale investitorilor sunt legate de creșterea inflației, menționată de 67% dintre respondenți, deprecierea leului (54%) și accentuarea blocajului financiar (49%).
"Creșterea prețurilor se află în prim-planul preocupărilor managerilor, în această toamnă. Tot mai multe companii încearcă să acopere din prețuri problemele pe care le întâmpină, de la scăderea vânzărilor la blocajul financiar generat de neplata la timp a facturilor, creșterea salariilor, forțată de evoluția câștigurilor din sectorul bugetar și preconizata scumpire a utilităților (carburanți, energie, gaze etc.), în perspectiva sezonului rece", arată concluziile analizei.
Creșterea inflației este urmată, în topul temerilor investitorilor, de o preconizată depreciere a leului, despre care majoritatea investitorilor cred că va urma în perioada următoare.
Întrebați cum văd evoluția monedei europene în raport cu leul în următoarele șase luni, 54% dintre investitori au indicat cursul în jurul nivelului de 4,80 lei/euro. 12% dintre respondenți o văd peste nivelul de 4,8 lei, 23% se așteaptă ca euro să evolueze în intervalul 4,7-4,75 lei, în timp ce 11% au evitat să răspundă.
,,Accentuarea dezechilibrelor macroeconomice va continua să pună presiune pe cursul valutar. Deficitul din balanța comercială se va accentua pe fondul importurilor semnificative din ultima parte a anului. Iar la exporturi, lucrurile merg din ce în ce mai prost, pe fondul accentuării problemelor din țările partenere, precum Germania, principala relație comercială a României’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Accentuarea blocajului financiar se află, de asemenea, în topul preocupărilor investitorilor. Într-o economie în care marea majoritate a companiilor sunt slab finanțate, dinamica plăților și încasărilor face diferența dintre supraviețuire și insolvență.
7 din 10 companii declarau de altfel, recent, într-o altă cercetare Frames, că își amână cu bună știință plățile, pentru a-și acoperi probleme financiare de strică necesitate.
,,Așa cum estimau managerii în Barometrul privind starea economiei în 2019, lansat la începutul anului, neplata la timp a facturilor s-a accentuat în acest an, iar creditul furnizor s-a generalizat în economie. Principalele afectate sunt companiile mici, slab capitalizate, care, în absența unui buffer financiar care să le permit să reziste până la încasarea facturilor, ajung în incapacitate de plată’’, arată analiza.
Dincolo de creșterea inflației, deprecierea leului și accentuarea blocajului financiar, în topul temerilor investitorilor reapare instabilitatea politică, menționată de 39% dintre respondenți.
Față de începutul anului, instabilitatea politică a depășit, ca importanță pentru investitori, scăderea comenzilor, criza de pe piața forței de muncă și evoluția fiscalității, un semnal că zgomotul politic și consecințele acestuia vin să pună presiune pe climatul de business, accentuând lipsa de încredere a în economie.
,,Căderea Guvernului Dăncilă și discuțiile privind formarea noului guvern nu erau luate în calcul în momentul realizării barometrului, însă aceste momente vin să confirme că zgomotul politic devine tot mai puternic, iar consecințele pot fi semnificative. Rămâne de văzut în măsură noul cabinet va reuși să corecteze numeroasele probleme precum cele de fiscalitate (OUG 114, supraacciza la carburanți, modificările fiscale în cascadă etc.) sau cele din piața muncii (supraimpozitarea part-time, accesul muncitorilor străini etc.) și, astfel, să crească încrederea în economie. În perspectiva anului electoral 2020, toate aceste temeri au legătură cu nevoia de predictibilitate a cadrului fiscal, a condițiilor de business din România’’, se spune în analiza Frames.
Toate aceste semnale de alarmă îi determină pe mulți dintre investitori să adopte o politică de expectativă, în care conservarea resurselor și dezintermedierea se vor afla în prim-plan. Multe dintre investițiile private ar putea fi puse pe ,,hold’’, spun analiștii.
,,În construcții, de exemplu, discuțiile privind modificarea Programului ,,Prima Casă’’ și restrângerea accesului la creditul imobiliar i-au determinat pe mulți dezvoltatori, dincolo de creșterea prețurilor, să își suspende o parte semnificativă din planuri până la lămurirea situației, în condițiile în care majoritatea tranzacțiilor aveau legătură cu Prima Casă. La fel se întâmplă și în transporturi unde noua legislație europeană riscă să afecteze în mod semnificativ business-urile autohtone. Și în alte sectoare, precum agricultura, unde în continuare sunt probleme cu subvențiile, sau comerțul, puternic afectat de inflație, politica pașilor mărunți se va afla în prim-plan în perioada următoare.’’, arată analiza.
În prima analiză Frames din cadrul campaniei ,,România, încotro?’’, lansată recent, experții făceau un apel la necesara dezbatere a problemelor economice în cadrul campaniei electorale pentru prezidențiale.
Problemele semnalate atunci ca fiind prioritare sunt confirmate de mediul de afaceri, în cadrul Barometrului realizat la începutul lunii octombrie.
Întrebați care sunt măsurile pe care autoritățile ar trebui să le ia în perioada următoare pentru a asigura economiei un climat investițional favorabil, 74% au indicat asigurarea unui Cod Fiscal predictibil.
,,Lipsa de predictibilitate se află în prim-plan, într-o perioadă în care cele mai multe companii își fac deja planurile pentru 2020. Fără un angajament clar în privința fiscalității, autoritățile nu vor face altceva decât să accentueze starea de expectativă din economie, fapt care se va traduce, în primul rînd, prin anularea investițiilor și reducerea activității’’, se spune în studiul Frames.
Discuțiile din spațiul public, din ultima perioadă, privind modificare cotei unice și introducerea unor noi taxe pentru mediul de afaceri, în scopul echilibrării balanței bugetare, au pus gaz pe foc, într-o situația și așa confuză.
În top-ul doleanțelor investitorilor s-au mai situat necesara extindere a infrastructurii de transport, menționată de 52% dintre respondenți, reducerea birocrației administrative (45%), simplificarea metodologiei de acces la fondurile europene (32%) și dezvoltarea serviciilor de suport informatizate (29%).
,,Dincolo de investițiile în infrastructură, fără de care atragerea investițiilor străine, în sectorul greenfield, este aproape imposibilă, oamenii de afaceri vor ca relația cu statul să fie simplificată, reducerea numărului de acte administrative fiind în prim-plan. Țelul este ca interfața dintre companie și stat să ajungă la nivelul unui portal web, a unei aplicații de smartphone, din care investitorii să poată realiza toate activitățile, de la înființarea firmei la aprobări și plata taxelor și impozitelor’’, arată analiza.
,,Noul Guvern, indiferent din ce zonă politică va proveni acesta, ar trebui să vină în fața mediului de afaceri și să ceară, în premieră, expertiza privată în dezvoltarea unui buget național care să aibă în prim-plan investițiile și care să prevadă resursele necesare pentru preîntâmpinarea unei eventuale crize economice. Trebuie să ne pregătim pentru un an 2020 plin de provocări, de incertitudine’’, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Barometrul Frames privind economia românească a fost realizat în perioada 1 – 7 octombrie 2019, prin chestionare online, telefonic și email, pe un eșantion reprezentativ de 240 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerț, la servicii financiare, agricultură, energie, confecții, IT etc.
